Abstract: Regimul temperaturii anuale a aerului la Oradea. Prin influenţa pe care o exercită asupra celorlalte elemente climatice şi implicit asupra vieţii şi activităţii umane, temperatura aerului reprezintă unul dintre elementele climatice importante, care înregistrează, în timp şi spaţiu, un grad mare de variabilitate.
Analiza şi interpretarea datelor climatice privind temperatura aerului în zona oraşului Oradea prezintă o mare importanţă, atât teoretică, pentru încadrarea într-o zonă climatică, cât mai ales practică. Analiza variaţiilor temperaturii aerului este deosebit de importantă pentru o serie de activităţi socio-economice, prezentând o importanţă deosebită pentru domeniul construcţiilor, pentru agricultură, industrie, transporturi etc.
Key words: temperatura aerului, media anuală a temperaturii aerului, variaţii neperiodice, Oradea
Temperatura aerului prezintă o serie de particularităţi în funcţie de latitudine, distanţa faţă de oceane şi mări, relief (altitudine, expoziţia şi orientarea versanţilor, panta etc.), prezenţa sau absenţa unei reţele hidrografice bogate ş.a. Alături de factorii fizico –geografici un rol deosebit de important, mai ales în cazul aşezărilor urbane, îl are şi factorul uman, care prin activităţile sale socio-economice influenţează şi modifică regimul temperaturii aerului.
Datele privind temperatura aerului la Oradea au fost înregistrate la Staţia Meteorologică, situată la 47002’ lat. N şi 210,54’ long. E, la o altitudine de 136 m. Pentru analiza caracteristicilor şi variaţiilor temperaturii aerului la Oradea, am luat în considerare un număr de 43 de ani, în intervalul 1961 – 2003. Pentru a evidenţia particularităţile termice din zona oraşului Oradea, am considerat necesară analiza comparativă a temperaturii aerului de la Staţia Meteorologică Oradea cu aceea de la Staţia Meteorologică Săcuieni, situată puţin mai la nord, la 47022’’ lat. N şi 22005’’ long. E, la o altitudine de 124,5 m., o aşezare urbană recentă cu o suprafaţă mai redusă decât a Oradiei şi cu activităţi economice legate în principal de agricultură.
Temperatura medie multianuală pentru intervalul 1961 – 2003, la Oradea, a avut o valoare de 10,30C[1], fapt ce pune în evidenţă situarea oraşului în zona climatului temperat continental. Această încadrare este caracteristică pentru întreaga Câmpie a Crişurilor, fapt evidenţiat şi de valoarea temperaturii medii multianuale la staţia Săcuieni, unde, pentru acelaşi interval, temperatura medie multianuală a fost de 10,40C valoare foarte apropiată de cea de la Oradea. Situarea staţiei meteorologice Oradea în exteriorul oraşului, la aproximativ 2 km spre sud de perimetrul construit, face ca valorile temperaturii aerului să fie puţin influenţate de structura suprafeţei active a zonei construite, ceea ce determină valori aproape egale cu cele de la Săcuieni (fig. 1).
Fig.1 Evoluţia temperaturilor medii anuale la staţiile Oradea şi Săcuieni, 1961-2003
Particularităţile suprafeţei active subiacente, diferenţele de altitudine dintre lunca Crişului Repede şi Dealurile Oradiei, expoziţia şi panta versanţilor, prezenţa unor obiective industriale, înălţimea şi densitatea clădirilor etc. determină variaţii spaţiale ale temperaturii medii multianuale a aerului pe teritoriul oraşului Oradea.
Fig. 2 Valorile medii anuale ale temperaturii aerului la Oradea
Cea mai mare valoare medie anuală a temperaturii aerului, din perioada studiată, s-a înregistrat în anul 2000, fiind de 120C, o valoare apropiată înregistrându-se în anul 2002, de 11,90C. Temperatura medie anuală cea mai mică a fost de 90C şi ea s-a înregistrat în anul 1985.
Analizând linia de tendinţă pentru intervalul de timp studiat (perioada 1961 – 2003) se constată o uşoară tendinţă de creştere a temperaturii medii anuale la Oradea. Acest fapt poate fi explicat de creşterea oraşului în suprafaţă, precum şi prin intensificarea circulaţiei rutiere în oraş şi la periferia lui, constatându-se o tendinţă accentuată de creştere a temperaturii medii anuale pentru ultimii ani, când a fost dată în folosinţă şoseaua de centură a oraşului, şosea care traversează zona din vecinătatea staţiei meteorologice.
Aceeaşi tendinţă de creştere a temperaturii aerului este evidenţiată şi din analiza mediilor glisante pe intervale de 10 ani decalate succesiv cu câte un an. Din analiza valorilor mediilor glisante reiese faptul că decadele 1993 – 2002 şi 1994 – 2003 au avut acela mai mari medii termice, atingând 10,80C, o valoare apropiată fiind cea a decadei 1992-2001, de 10,70C. acest fapt se datorează şi prezenţei în aceste decade a anilor 2000 şi 2002, ani care au înregistrat cele mai mari valori medii anuale (fig. 3).
Fig. 3 Medii termice glisante pe intervale de 10 ani, decalate succesiv cu câte un an, pentru intervalul 1961-2003, la Oradea
Pentru o analiză mai detaliată a valorile medii anuale am calculat şi mediile glisante ale temperaturii aerului pe intervale de 5 ani decalate succesiv cu câte un an. Acestea scot în evidenţă pentadele cu valorile termice cele mai ridicate, în care temperatura medie a atins o valoare de 11,20C (1998-2002 şi 1999-2003), precum şi intervalele cu cea mai scăzută valoare, 9,70C, în pentada 1976-1980. (fig. 4)
Fig. 4 Medii termice glisante pe intervale de 5 ani, decalate succesiv cu câte un an, pentru intervalul 1961-2003, la Oradea
Variaţiile neperiodice ale temperaturii medii anuale a aerului
Caracteristicile circulaţiei generale a atmosferei, precum şi fluctuaţiile înregistrate de radiaţia solară, în decursul unui an şi de la un an la altul, determină variaţiile anuale ale temperaturii aerului. Astfel, valorile temperaturilor medii anuale au fluctuat între 9,00C ( în anul 1985)şi 12,00C (în anul 2000). Aceste valori indică o variabilitate a temperaturii medii anuale de 30C.
Valori mai mari decât media multianuală s-au înregistrat în 47% din anii luaţi în studiu, valoarea abaterilor variind între 0,10C şi 1,70C, valoarea maximă a abaterilor pozitive înregistrându-se în anul 2000, iar cea minimă în 1995 şi în 1983.
Fig. 5 Abaterile mediilor termice anuale de la media multianuală
Anii cu abateri termice negative au fost majoritari, reprezentând 51% din cazuri, iar valoarea abaterilor negative a variat între -0,10C şi -1,30C. Valoarea maximă a abaterii negative a fost înregistrată în anul 1985 (media anuală a fost de 90C), iar cea minimă în anii 1977, 1986, 1988 şi 1993 (cu medii anuale de 10,20C). De remarcat faptul că în anul 1994 valoarea temperaturii medii anuale a fost egală cu media multianuală (10,30C).
În urma analizei detaliate a valorilor şi evoluţiei temperaturilor medii anuale, se poate concluziona că temperatura medie anuală la Oradea are valori şi evoluţii normale, specifice zonei climatului temperat continental de tranziţie, în cadrul căruia se resimt influenţele climatului tropical maritim din sudul continentului şi cele ale climatului oceanic, specific vestului Europei.
BIBLIOGRAFIE
Măhăra, Gh., (2001), Meteorologie, Ed. Universităţii din Oradea, Oradea
Benţe, Fl. şi colab., (1970), Aspecte fizico-geografice în zona oraşului Oradea, „Lucr. Ştiinţifice”, Instit. Ped. Oradea, seria A
Măhăra, Gh., (1977), Câmpia Crişurilor. Studiu fizico-geografic, în vol. „Câmpia Crişurilor, Crişul Repede, Ţara Beiuşului. Cercetări în Geografia României”, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti
Erhan, Elena, (1979), Clima şi microclimatele din zona oraşului Iaşi, Ed. Junimea, Iaşi
Gaceu, O., (1997), Regimul termic al staţiunii balneoclimaterice Stâna de Vale, A.U.O., seria Geografie, tom VII, Oradea
Larion, Daniela, (2004), Clima municipiului Vaslui, Ed. Terra Nostra, Iaşi
*** Arhiva A.N.M., Date statistice, tabele TM.
*Aurelia Florina DUMITER, Lucrare publicata in Analele Universitatii din Oradea, seria Geografie, Tom XVI, 2006
©Geobihor 2011
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu