15 iulie 2011

TÎRGUL MEŞTERILOR POPULARI, EDIŢIA A XVIII-A



TÎRGUL MEŞTERILOR POPULARI,
EDIŢIA A XVIII-A

Parcul „Nicolae Bălcescu”, 15-17 iulie 2011


Organizator:
Complexul “Muzeul Ţării Crişurilor” (instituţie subordonată Consiliului Judeţean Bihor)

În parteneriat cu:
Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor
Teatrul Oradea, Secţia română
şi
În colaborare cu:
Asociaţia „Prietenii Muzeului Ţării Crişurilor” Oradea
Liceul Pedagogic „Iosif Vulcan” Oradea
Grupul Şcolar „Ioan Bocociu” Oradea
RO&CO
Murray Press


La această a XVIII-a ediţie, care în continuare îşi propune promovarea meşterilor populari, vor participa cca. 120 de meşteri populari din România (judeţele: Bihor, Maramureş, Suceava, Vîlcea, Harghita, Arad, Hunedoara, Bistriţa-Năsăud, Sibiu, Dolj, Gorj, Argeş, Braşov, Cluj, Prahova, Mureş, Galaţi, Alba, Sălaj, Timiş, Bacău, Vrancea, Bucureşti), care în perioada menţionată mai sus vor veni la Oradea cu cele mai însemnate creaţii ale meşteşugului lor (olărit, prelucrarea lemnului, cojocărit, ţesături, podoabe ţărăneşti, împletituri de papură şi nuiele, icoane şi pictură naivă, instrumente muzicale, măşti, ouă încondeiate, icoane pe sticlă, icoane pe lemn, turtă dulce, colac secuiesc etc.) şi 6 din Ungaria, ce vor expune sumane, ţesături, obiecte din scoarţă de copac, turtă dulce etc.
Invitaţi speciali la această ediţie vor fi Asociaţia „Down” Oradea – Centrul de Zi „Iedera”, precum şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bihor – Centrul cu Profil Ocupaţional pentru Persoane cu Dizabilităţi „Wilhelmina”, care vor prezenta publicului obiecte confecţionate de tinerii din asociaţiile respective: lumînări, mărgele, brăţări, inele, felicitări, etc.
De asemenea, Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor beneficiază în cadrul Tîrgului de un stand pentru promovarea produselor meşterilor din zona Pădurii Craiului, dintre Aleşd şi Beiuş.



PROGRAMUL MANIFESTĂRII ŞI AL SPECTACOLELOR FOLCLORICE:
VINERI, 15 IULIE: 11.30 - 20.00
SÎMBÃTÃ, 16 IULIE: 9.30 - 20.00
DUMINICÃ, 17 IULIE: 9.30 - 18.00

DESCHIDEREA OFICIALÃ A TÎRGULUI :
VINERI, 15 IULIE 2011, ORA 17.30

SPECTACOLE FOLCLORICE:

Vineri, 15 iulie, orele 17.30
Program artistic susţinut de:
- Ansamblul artistic profesionist “Crişana”. Director artistic: Leontin Ciucur;
- Grupul vocal-folcloric „Feciorii Bihorului”. Conducător artistic: Aurel Ionoi;
- Asociaţia cultural-sportivă “Poenarii”. Conducător artistic: Romina Nemeş.

Sîmbătă, 16 iulie, orele 16.00
Program artistic susţinut de:
- Ansamblul folcloric “Moşuţ” – Vadu Crişului. Conducători artistici: Liana Boţa, Nicoleta Groza;
- Ansamblul folcloric “Polisada” – Cuzap. Conducător artistic: preot Filip Constantin;
- Ansamblul folcloric “Vatra” – Derna. Conducători artistici: Lăcrimioara Popa, Petrică Popa.

Duminică, 17 iulie, orele 15.00
Program artistic susţinut de:
- Ansamblul folcloric “Zestrea Buduresei” – Budureasa. Conducători artistici: Sabina Magda, Ioan Popa;
- Ansamblul folcloric “Dumbrava” – Bălnaca. Conducător artistic: Ioan Gavrilaş;
- Ansamblul folcloric Şuncuiuş. Conducători artistici: Livia Ianc, Cristian Seghedi;
- Ansamblul folcloric “Nyiló Akác” – Valea lui Mihai. Conducător artistic: Borbély-Simon Csaba;
- Ansamblul folcloric al Colegiului Tehnic „Ioan Ciordaş” – Beiuş. Conducători artistici: Emil Apostol, Gabriela Briscan;
- Ansamblul folcloric “Ezüstperje” – Şimian. Conducător artistic: Sütő Szabolcs;
- Ansamblul folcloric “Muguri şi mlădiţe de tezaur” al Casei de Cultură Beiuş. Conducător artistic: Anca Banda

Coordonatori şi realizatori ai programelor artistice:
Consultant artistic: prof. Miron Blaga;
Maestru coregraf: prof. Florea Crişu.


12 iulie 2011

CLIMA VĂII IADULUI


Situată in interiorul ramei montane, străjuită de Munţii Vlădeasa la est si culmile Pădurii Craiului la vest, Valea Iadului beneficiază de avantajele climatului de adăpost, pe fondul general al climatului temperat continental de tranziţie, cu influenţe oceanice, specific vestului României. Clima Văii Iadului este caracterizată de temperaturi moderate, fără variaţii bruşte, cantităţi mari de precipitaţii, scurgeri de cele mai multe ori laminare ale curenţilor de aer de-a lungul văilor, care nu crează turbulenţe, umiditate mare a aerului, iar fenomenele meteorologice deosebite au frecvenţe reduse.
În regiunea Văii Iadului există o singură staţie meteorologică, la izvoarele văii, în bazinetul Stâna de Vale, unde elementele climatice sunt măsurate şi înregistrate de 4 ori în 24 de ore. Astfel, atât temperatura aerului cât şi celelalte elemente şi fenomene climatice sunt caracteristice pentru cursul superior al Văii Iadului. Prin metode matematice acestea pot fi extrapolate la nivelul întregului areal. Coordonatele geografice ale staţiei meteorologice de la Stâna de Vale sunt: 46041' latitudine nordică, 22037' longitudine estică, iar altitudinea este de 1100 m.
Bazinul hidrografic al Văii Iadului este cuprins între izotermele de 40 – 60C, doar cursul său superior intersectându-se cu izoterma de 30C. (Atlasul R.S.R., 1972-1979)
Temperatura medie multianuală, la Stâna de Vale, este de 3,90C, înregistrând numeroase variaţii de la an la an. Temperatura aerului are un mers normal, cu o valoare minimă a mediei lunare în anotimpul rece (ianuarie -5,30C), după care temperatura creşte spre lunile de vară, când înregistrează şi maxima lunară, în iulie (13,30C). Temperatura maximă absolută înregistrată la Stâna de Vale  a fost de 30,60C, valoare atinsă în data de 22 august 2000. Valoarea temperaturii minime absolute a coborât până la -28,90C, în data de 31 ianuarie 1987.
Cu toate că pentru anotimpul de iarnă sunt caracteristice valorile negative, de o importanţă deosebită sunt valorile maxime ale temperaturii aerului din acest sezon, determinate de invazii ale unor mase de aer cald, care pot produce topiri bruşte ale stratului de zăpadă şi dezgheţ, uneori asociate şi cu căderi importante de precipitaţii, care pot genera viituri puternice pe văile din bazinul hidrografic al Iadului, acestea putând genera inundaţii. Atunci când aceste încălziri bruşte ale aerului se produc la sfârşitul sezonului rece (sfârşitul lunii februarie şi începutul lunii martie) şi atunci când ele durează mai multe zile pot determina începutul fazei de vegetaţie la unele plante de cultură (în special pomi fructiferi). Pătrunderea ulterioară a unor mase de aer mai reci, cu valori termice negative, pot compromite definitiv culturile din acel an. Astfel, valoarea maximă absolută pentru anotimpul rece a fost înregistrată la 24 februarie 1990, fiind de 13,90C. De asemenea răcirile bruşte din timpul verii pot determina pagube importante pentru agricultura din zonă. Astfel, valoarea minimă absolută pentru lunile de vară a s-a înregistrat la 1 iunie 1990, fiind de -3,80C.
Extrapolând aceste valori, folosind gradientul termic vertical, se pot calcula valorile temperaturii medii anuale şi lunare pentru întreg arealul Văii Iadului. Astfel, la o altitudinea medie de 460 m a satului Remeţi, situat pe cursul mijlociu al Iadului, conform calculului, temperatura medie anuală este de 7,7 – 7,80C.
Umezeala relativă a aerului înregistrează la Stâna de Vale valori mari, datorită temperaturilor medii relativ scăzute, altitudinii ridicate, aşezării în vestul ţării şi poziţionării în interiorul ramei montane.
Umezeala relativă a aerului înregistrează variaţii în funcţie de temperatura aerului şi de precipitaţii. În decursul anului umezeala relativă are un mers invers temperaturii aerului. Astfel, la Stâna de Vale cele mai mari valori ale umezelii se înregistrează în lunile de iarnă, cu un maxim în luna ianuarie (92%) şi în cele de toamnă, iar cele mai scăzute valori se înregistrează în luna mai, datorită predominării regimului anticiclonic (86%). Pentru Stâna de Vale valorile umezelii relative sunt foarte mari, în principal datorită cantităţilor mari de precipitaţii care cad aici şi temperaturilor relativ scăzute, valoarea medie multianuală a umezelii relative fiind aici una dintre cele mai mari din ţară, atingând 89%.
Din punct de vedere al precipitaţiilor atmosferice, Stâna de Vale este considerată „polul precipitaţiilor” din România, aici înregistrându-se cele mai mari cantităţi de precipitaţii.
Cantitatea medie multianuală de precipitaţii este de 1570,7 mm/an, cele mai mari cantităţi lunare  înregistrându-se în intervalul aprilie – septembrie, cu un maxim lunar în iunie (192,8 mm/an) şi un minim în februarie (89,0 mm/an).
O importanţă deosebită, prin efectele pe care le produce, o are cantitatea maximă de precipitaţii care cade într-un interval de 24 de ore. În luna decembrie 1995, la Stâna de Vale s-a înregistrat o cantitate de 137,6 mm precipitaţii în 24 de ore, o cantitate mare raportată la media anuală. Căderea acestei cantităţi importante de precipitaţii s-a suprapus atunci peste existenţa unui strat de zăpadă cu grosimi apreciabile (50 – 80 cm) şi ea a fost generată de pătrunderea în zonă a unei mase de aer cald şi umed însoţită de un puternic sistem noros, bine evidenţiat pe imaginile satelitare preluate de sateliţii meteorologici NOOA. Cantităţile mari de precipitaţii, stratul de zăpadă şi încălzirea aerului au determinat o puternică viitură pe văile din bazinul Iadului, care a dus la umplerea lacului de acumulare Leşu peste nivelul de deversare, condiţii în care s-au produs inundaţii în cursul mijlociu şi inferior al Văii Iadului, fiind afectate gospodăriile din satul Remeţi, Munteni şi Bulz situate în apropierea albiei văii.
Cantităţi mari de precipitaţii se înregistrează în bazinul Văii Iadului în timpul ploilor torenţiale caracteristice lunilor de vară, când precipitaţiile ating valori mari într-un timp relativ scurt. La Stâna de Vale intensitatea maximă a ploilor torenţiale a fost de 5,7mm, cantitate căzută în 1 minut, în data de 20.08.1985.
Pe Valea Iadului vântul are viteze relativ mici, datorită poziţiei de adăpost, poziţie conferită de orientarea culmilor montane. Viteza medie anuală a vântului la Stâna de Vale este în jurul valorii de 1 m/s, valoarea ei scăzând de la nord spre sud.
Direcţia predominantă a vântului este dinspre vest, reprezentând 6,9 % din cazuri. Frecvenţa calmului atmosferic are valori mari, 75,3% din cazuri, ceea ce evidenţiază frecvenţa redusă a vântului la Stâna de Vale.
Vânturile locale sunt reprezentate de brizele de munte şi de vale. Brizele de munte se manifestă noaptea sub forma unor scurgeri de aer de pe versanţii ce înconjoară Valea Iadului. Ziua se manifestă briza de vale ca urmare a încălzirii mai pronunţate a aerului de pe versanţi în comparaţie cu cel de pe fundul văilor, care generează curenţi de aer ascendenţi. Curenţii de aer generaţi de briza de vale au două direcţii de manifestare, una transversală, când aerul urcă de-a lungul versanţilor, şi una longitudinală, de-a lungul văii, deplasarea aerului făcându-se în zona Văii Iadului de la nord spre sud.
În arealul Văii Iadului sunt prezente o serie de fenomene meteorologice, specifice zonei climatice din care face parte şi caracteristicilor reliefului. 
Îngheţul. Primul îngheţ la sol (bruma) se poate produce în jurul datei de 10 septembrie, aceasta fiind data medie de apariţie, iar ultimul îngheţ se produce, în medie, în jurul datei de 2 iunie. Numărul mediu al zilelor cu îngheţ este de 266 de zile pe an, iar a celor fără îngheţ este de 99. Cel mai timpuriu îngheţ (de toamnă) s-a înregistrat la Stâna de Vale în data de 07 august, iar cel mai târziu îngheţ s-a înregistrat în data de 20 iulie.
Grindina. Aşezarea geografică favorabilă traversării de către fronturile atmosferice cu diferite caracteristici, precum şi particularităţile reliefului, favorizează producerea grindinei. De obicei grindina cade pe fâşii de teren cu lungimi medii de 10 – 15 km şi lăţimi de câteva sute de metri, direcţia de deplasare a norului cu grindină fiind determinată în bună parte de barajul orografic.
Numărul maxim al zilelor cu grindină se înregistrează în lunile de la sfârşitul primăverii şi începutul verii, în lunile de iarnă acest fenomen lipsind. Numărul mediu anual al zilelor cu grindină este de 5 – 6 zile pe an.
Burniţa poate să apară tot timpul anului, cu un maxim în luna decembrie datorită predominării norilor stratus şi stratocumulus. Aceste tipuri de nori au o frecvenţa mai mare toamna şi iarna, dar ei pot fi întâlniţi pe tot parcursul anului.
Numărul mediu anual al zilelor cu burniţă este de 11 – 12 zile, cu un maxim în luna decembrie (3 zile/lună) şi două minime în martie şi iulie (0,2 zile/lună).
Roua apare datorită diferenţelor mari de temperatură de la zi la noapte (peste 100C) şi a umidităţii ridicate a aerului. În aceste condiţii numărul zilelor cu rouă este relativ mare, acest fenomen putând fi întâlnit în peste 100 de zile pe an, valoare ce situează Stâna de Vale pe primul loc în ţară.
Ceaţa se formează prin condensarea vaporilor de apă din aer în condiţii de temperatură cuprinsă între -50C şi 50C, umiditate relativă peste 100% şi vânt slab (sub 4 m/s) sau în condiţiile existenţei în atmosferă a numeroase particule care se pot constitui în nuclee de condensare pentru vaporii de apă, condiţii în care umiditatea poate avea valori între 80 – 100%.
Numărul mediu anual al zilelor cu ceaţă este de 49,4,  cel mai mic număr de zile cu ceaţă se înregistrează în luna mai (2,9 zile), datorită predominării regimului anticiclonic care determină scăderea umidităţii aerului, iar cel mai mare număr de zile cu ceaţă se înregistrează în luna decembrie (6,2 zile).
            Pe fondul climatic general, determinat de valorile si variaţiile elementelor climatice şi formele de manifestare a fenomenelor meteorologice, se evidenţiază câteva particularităţi climatice, impuse de factori climatogeni locali. În acest sens se impune precizarea rolului lacului de acumulare Leşu în imprimarea unor particularităţi climatice în arealul din vecinătatea sa. Prin forma si dimensiunile sale lacul Leşu joacă, pentru cursul mijlociu al văii, rolul unui „calorifer” natural, determinând o climă mai blândă iarna, moderată şi mai umedă vara. În acelaşi timp contrastul termic dintre apele mai calde ale lacului şi ale stratelor de aer de deasupra sa, mai reci, determină în special iarna intensificări puternice ale vântului, zona de la nord de lac, aval de Barajul Leşu şi până la intrarea în cheile de la Remeţi, fiind una caracterizată de vânturi cu o frecvenţa şi o viteză relativ mari.   
            Dincolo de importanţa teoretică şi ştiinţifică a unei analize a climei pentru arealul Văii Iadului, aceasta are şi o reală aplicabilitate practică. De mersul vremii depind o serie de activităţi ale locuitorilor, în special cele agricole, cele din domeniul construcţiilor şi cele din transporturi. Bioclimatul tonic-stimulet întâlnit pe Valea Iadului, caracterizat de lipsa variaţiilor bruşte de temperatura, presiune atmosferică scăzută, aer curat, lipsit de praf şi particule poluante, bogat în radiaţii ultraviolete şi puternic ionizat, recomandă acest areal ca unul propice desfăşurării activităţilor turistice, pe tot parcursul anului. Favorabilităţii climatice i se adaugă frumuseţea şi măreţia spaţiului montan, spectaculosul si misterul peisajului carstic, foşnetul pădurilor şi scurgerea învolburată a apelor, care, în intercondiţionalitatea lor, dau naştere unui peisaj de o frumuseţe sălbatică, în care omul societăţii moderne este îmbiat să îşi găsească liniştea şi sănătatea. 


Continutul acestui material apartine in exclusivitate administratorului geobihor.blogspot.com 
Reproducerea materialului sau parti din material, fara acordul autorului, cade sub incidenta legislatiei privind drepturile de autor!
©Geobihor 2011


Campanii verzi!!!

Tara lui Andrei Sa pastram Romania curata!

Campanii

Spune NU drogurilor!

Geobihor sprijina si promoveaza campania "Sa ne cunoastem judetul!"initiata de Consiliul Judetean Bihor. Etapa a doua a campaniei se deruleaza in perioada 1-30 octombrie 2009, in liceele din judetul Bihor. Reprezentanti ai CJ Bihor si ai Serviciului Salvamont-Salvaspeo Bihor le prezinta elevilor bihoreni frumusetile judetului si ii indeamna sa isi petreaca sfarsitul de saptamana si vacantele pe meleaguri bihorene.

Geobihor promoveaza turismul bihorean prin sustinerea proiectului "Petrece un week-end in Bihor", initiat de Consiliul Judetean Bihor
http://www.cjbihor.ro/

Geobihor sprijina campaniile umbrelaverde si oradeaverde. Alaturati-va si voi acestor campanii!!! Informatii pe http://www.umbrelaverde.ro/ si http://www.oradeaverde.ro/

Votati Parcul National Retezat!

http://www.new7wonders.com/nature/en/vote_on_nominees/

Cheile Remetiului

Cheile Remetiului
©copyright geobihor 2009

casa traditionala Damis

casa traditionala Damis
©copyright geobihor 2009

miss Fata de la tara - Damis, Bihor

miss Fata de la tara - Damis, Bihor
©copyright geobihor 2009

platoul carstic Damis

platoul  carstic Damis
©copyright geobihor 2009

Bratca

Bratca

Agrobihor 2010

Agrobihor 2010

invitatie AGROBIHOR2009

invitatie AGROBIHOR2009

Informatii utile

In perioada 7-8 noiembrie 2009
Consiliul Judetean Bihor,
Departamentul de Geografie, Turism si Amenajarea Teritoriului din Universitatea Oradea
si
Serviciul Judetean Salvamont-Salvaspeo Bihor
organizeaza

Targul de Turism
"PETRECE SARBATORILE DE IARNA IN BIHOR"

Manifestarea va avea loc in incinta complexului comercial

ERA SHOPPING PARK.

Vor participa agenti economici din domeniul turismului (pensiuni, hoteluri, vile,) din judetul Bihor, precum si unitati de alimentatie publica, producatori traditionali de produse specifice sarbatorilor de iarna. Organizatorii si participantii vor oferi premii vizitatorilor, constand in week-end-uri gratuite la pensiuni din judet, cine romantice la unitati din jurul Oradiei si multe alte premii surpriza!!

Intrarea este gratuita!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Informatii si inscrieri: 0259427697 - Serviciul Integrare Europeana, zilnic intre orele 8-16


Intre 18 si 20 septembrie 2009, va avea loc

EXPO
AGROBIHOR 2009

Targul fermierilor bihoreni

in parcarea ERA SHOPPING PARK,
ORADEA, Calea Aradului, nr. 62

INTRAREA ESTE GRATUITA!!


In peroada 30-31 mai 2009, in pasajul Vulturul Negru din Oradea, Consiliul Judetean Bihor, in colaborare cu Primaria Oradea si A.T.R.E.C. - filiala Bihor, organizeaza
Targul de Turism

"Petrece un week-end in Bihor"
Intrarea este gratuita!!!


Asociaţii şi organisme internaţionale în turismul rural

În ţările Uniuni Europene (Germania, Franţa, Belgia, Luxemburg, Italia etc.) s-a încurajat crearea de asociaţii şi organisme pentru promovarea turismului rural şi serviciilor conexe.
Astfel, la nivelul Uniunii Europene s-a creat reţeaua EUROTER, care are ca obiectiv principal promovarea produselor agroturistice în Europa. Sub egida EUROTER s-a înfiinţat în septembrie 1990, Asociaţia EUROGÎTES (Federaţia Europeană pentru Cazarea Turistică Rurală la Cetăţeni, Fermă şi în Sat), care reuneşte 22 de organizaţii naţionale din 14 ţări europene (inclusiv România), totalizând peste 95.000 de structuri de primire (cazare) în mediul rural. EUROGÎTES are ca scop valorificarea şi protejarea spaţiului rural şi a turismului rural la ferme şi la sate. Creată prin mobilizarea asociaţiilor Fédération des Eurogîtes, asociaţia EUROGÎTES dă imaginea de marcă pentru cazarea turiştilor la locuitorii satelor şi la ferme în spaţiul UE.
Între obiectivele EUROGÎTES enumerăm următoarele:
- definirea ofertelor turistice în mediul rural şi stabilirea criteriilor unitare de calitate în turismul rural din Europa;
- crearea băncii de date cu informaţii despre fiecare organizaţie membră;
- codificarea produsului Turism rural, astfel încât să fie inteligibil pentru client (prin marcă sau logo) şi în aşa fel încât clientul să poată recunoaşte produsul la prima vedere;
- atragerea de noi clienţi pentru turismul rural şi descoperirea spaţiului rural prin turism în mediul rural;
- să construim Europa înseamnă să fim solidari. Deci, trebuie să ajutăm ţările în care turismul rural se află în faza de organizare, punând la dispoziţie experţi, astfel încât să se realizeze un produs omogen, de calitate, bun, care să poată fi oferit pe piaţa turistică.
La nivel european s-au înfiinţat şi alte asociaţii cum sunt:
- Asociaţia pentru dezvoltarea turismului rural (ATRAC) cu scopul de
a încuraja turismul rural şi cultural în cadrul programului EXPERT (încurajarea turismului rural şi protejarea mediului înconjurător)
- asociaţia ECOVAST Strategia pentru o Europă Rurală, care are ca obiectiv turismul rural ca mijloc de dezvoltare a economiei locale şi naţionale, cu implicaţii ecologice şi socio – economice.

Forme de organizare în turismul rural din România

Formele de organizarea a turismului rural în ţara noastră, cuprind două activităţi:
• de producţie şi servicii, reprezentată prin agenţi economici (particulari, asociaţii familiale şi societăţi comerciale), cu activitate economică de realizare a unui profit;
• organizaţii neguvernamentale (federaţii, fundaţii şi asociaţii nonprofit).
Asupra primei categorii avem o imagine suficient de clară a modului de organizare şi funcţionare, precum şi cadrul legislativ existent.
În ceea ce priveşte organismele neguvernamentale, acestea au ca principal atribut să promoveze dezvoltarea activităţilor de economie rurală şi turism rural. Aceste forme asociative reunesc toate iniţiativele locale, având ca scop să creeze entităţi capabile, să reprezinte şi să promoveze anumite aspecte din viaţa economico-socială din localităţile rurale în mod deosebit cele legate de activităţile de turism rural.
Organizarea şi funcţionarea acestor structuri organizatorice se realizează prin statutele şi regulamentele care le definesc, prin managementul strategiei şi programelor propuse, precum şi prin arealul de cuprindere a zonelor şi agenţilor economici.
Această formă de reprezentare a turismului rural, prin asociaţii , federaţii şi fundaţii, are capacitatea şi libertatea de iniţiativă în domeniul legislativ şi al fiscalităţii, putând formula propuneri de perfecţionare a cadrului legislativ şi economico-financiar al agenţilor economici asociaţi.
În România, aceste forme de organizare a structurilor din turismul rural, au început să fiinţeze după 1990, odată cu apariţia cadrului legislativ care să reglementeze şi să stimuleze iniţiative particulară în diferite domenii de activitate şi implicit în turism.
Dintre principalele organisme şi forme asociative, create după anul 1990, cu implicaţii directe în implementarea agroturismului în România amintim:
a) Fundaţia Română pentru Dezvoltare Montană (FRDM) înfiinţată în 1991, în scopul dezvoltării agroturismului în România. Încă de la înfiinţare, a reuşit să creeze unităţi economice sau nonprofit şi să promoveze, la nivel naţional şi internaţional, unele produse agroturistice, să iniţieze şi să elaboreze un proiect de lege pentru susţinerea turismului rural, iar cu ajutorul programului PHARE, a reuşit editarea unui ghid turistic ce cuprinde primele 2000 de gospodării atestate în perioada 1991-1994. De asemenea, a organizat derularea unui program pentru promovarea turismului rural, program ce este în curs de implementare în 7 judeţe.
În colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului, FRDM a elaborat un program cu privire la integrarea tinerilor din mediul rural în activităţi de turism rural, în acest sens fiind pregătiţi 100 de tineri, proveniţi din gospodăriile ţărăneşti, pentru a lucra ca ghizi şi manageri în turism, cursurile de pregătire desfăşurându-se pe parcursul a trei etape, programate într-un an.
Pentru realizarea de legături internaţionale, FRDM s-a afiliat la organisme internaţionale, ca de exemplu EUROTER, în scopul realizării unor acţiuni pentru sprijinirea şi dezvoltarea turismului rural.
De asemenea, cu organisme specializate din Franţa, cum este CLECONFORT, Federaţia Română pentru Dezvoltare Montană a efectuat mai multe schimburi de experienţă, iar în prezent, este preocupată în alinierea criteriilor de clasificare şi agreere a ofertei agroturistice, pentru a se asigura posibilitatea promovării rapide a turismului rural în România.
O colaborare interesantă s-a realizat cu organizaţia turistică CEBEMO din Olanda, cu ajutorul căreia se pot organiza cursuri de instruire şi specializare pentru toţi participanţii la acţiunile lor de promovare şi implementare a turismului rural.
b) Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC) este o organizaţie neguvernamentală şi nonprofit, înfiinţată în anul 1994, în a cărei strategie de dezvoltare a turismului rural întâlnim ca principale obiective următoarele:
· acţiuni de formare şi perfecţionare a participanţilor la turismul rural, prin cursuri şi diferite forme de pregătire;
· selecţionarea, pregătirea şi coordonarea activităţii corpului de experţi, pentru a putea acorda asistenţă tehnică tuturor operatorilor din turismul rural;
· acordarea de asistenţă tehnică şi consultanţă fermelor şi pensiunilor agroturistice în întocmirea documentaţiilor necesare omologării acestora în sistemul informaţional în scopul realizării unor reţele turistice;
· promovarea turismului rural şi a marketingului turistic, în vederea constituirii unei reţele proprii de turism şi racordarea acesteia la turismul internaţional;
· acţiuni de informare şi publicitate, prin Buletinul informativ „ANTREC”, cu periodicitate lunară, precum şi a revistei „Viaţa la ţară”, în care se ilustrează potenţialul turistic românesc; colaborarea cu organizaţiile omologate din alte ţări. Astfel, ANTREC este membră a asociaţiei de profil EUROGITES din anul 1995, contribuind la promovarea şi cunoaşterea potenţialului turistic românesc şi peste graniţele ţării noastre,
· gestionarea şi exploatarea informaţiilor stocate în bănci de date, privind agenţiile şi serviciile oferite în domeniul turismului rural.
În cadrul programului PHARE, pentru dezvoltarea turismului în România, ANTREC este abilitată pentru supervizarea acţiunilor de promovare şi marketing. Proiectul prevede crearea unei reţele de promovare şi rezervare a ofertei şi cererii turismului rural, concepută ca un sistem integrat, informatizat şi computerizat, capabil să fie racordat la piaţa turistică europeană.
c) Asociaţia Operaţiunea Satele Româneşti (OVR – „Opetation Villages Roumains”) înfiinţată în anii 1988-1989, în scopul de a opri planul de desfiinţare a unor sate româneşti care erau incluse în programul de sistematizare şi care urmărea demolarea multor sate şi cătune care trebuiau să dispară ca aşezări rurale.
Începând din anul 1990 această asociaţie a contribuit la dezvoltarea satelor româneşti punând în funcţiune o reţea de turism rural cuprinzând un număr de 14 localităţi din patru zone: Bran, Izvorul Arieşului, Valea Izei, Valea Moldoviţei, Vama, pentru care a întocmit studii şi a stabilit zonele pilot (Bran, Moeciu, Fundata), a căror obiective principale au fost:
• definirea unei strategii de dezvoltare şi de animare a ofertei turistice în cadrul zonelor pilot;
• mobilizarea resurselor umane din zonele luate în studiu;
• activarea reţelelor de interese, de relaţii publice şi competente.
Între ANTREC şi OVR s-a semnat o convenţie în care se precizează angajamentul celor două părţi de a colabora eficient în cadrul programului. OVR a realiza pliante, a marcat satele turistice din reţea cu o siglă – emblemă proprie, a organizat schimburi de turişti din ţările Comunităţii Europene şi invers.
În afara celor trei forme organizatorice – FRDM, ANTREC, OVR – care au o arie de cuprindere pe întreg teritoriul ţării, există o serie de asociaţii, cu caracter local sau zonal.