1 mai 2014

PEȘTERA CU APĂ DIN VALEA LEȘULUI ÎNTRE PROTECȚIE SI VALORIFICARE TURISTICĂ

Peștera cu Apă din Valea Leșului este situată pe valea omonimă, un afluent de stânga al Văii Iadului, în arealul versanților estici ai Munților Pădurea Craiului. Din punct de vedere administrativ-teritorial peștera se găsește pe teritoriul comunei Bulz, județul Bihor, având statut de arie naturală protejată.
Valea Leşului este situată in cursul mijlociu al Iadului, aval de Barajul şi Lacul de acumulare Leşu. Pârâul îşi desfăşoară scurgerea pe versantul estic al Munţilor Pădurea Craiului şi conflueaază cu Iadul amonte de cătunul Poiana (sat Remeţi).
Fiind o vale tânără, are un profil transversal în forma literei V, cu versanţi puternic înclinaţi. În cursul superior, unde debitul pârâului este unul relativ modest, eroziunea s-a manifestat mai puţin intens, iar relieful a păstrat aspectul de culme plană. În cursul mijlociu şi inferior, acolo unde, prin aportul de ape al afluenţilor (pâraie, torenţi, cursuri subterane ), debitul este mai mare şi relativ constant, iar eroziunea fluviatilă a fost mai intensă, cursul de apă s-a adâncit mult, dând naştere unui sector de chei spectaculoase. Fiind dezvoltat pe roci carstificabile, relieful poartă amprenta structurii geologice, fiind prezente aici, forme ale reliefului carstic: peşteri, doline, avene, izbucuri, abrupturi impunătoare. 

Foto.1 Abrupturi pe Valea Leşului
 
Clima prezintă caracteristicile generale ale climatului de adăpost, pe fondul climatului temperat continetal de tranziţie, specific vestului României. Pe Valea Leşului temperatura medie anuală are valori cuprinse intre 7,90C, la confluenţa cu Iadul şi 4,50C, pe varfurile inalte de la izvoare. Fiind un areal situat în vecinătatea lacului de acumulare Leşu, temperatura aerului, ca de altfel toate elementele meteorologice, sunt influenţate de prezenţa întinderii de apă. Lacul Leşu poate fi considerat un „calorifer natural” pentru arealul invecinat, contribuind la moderarea valorilor termice, dar şi la creşterea cantităţilor de precipitaţii, creşterea frecvenţei ceţii şi a fenomenului de rouă, intensificarea vânturilor etc. Precipitaţiile medii multianuale au, pe Valea Leşului, valori cuprinse între 1100 mm/an, în zonele mai joase, şi 1370 mm/an, pe culmile inalte din vestul bazinului hidrografic. (Dumiter, Aurelia, 2010).
Hidrografia. Leşu îşi desfăşoară scurgerea pe direcţie est-vest, avându-şi izvoarele sub platoul unde se găseşte cantonată depresiunea carstică Acrea. Pe Valea Leşului scurgerea de suprafaţă are, în mare parte, un caracter dezorganizat, datorită prezenţei rocilor carstificabile, care permit infiltrarea apei şi apariţia cursurilor subterane. Leşu are doar doi afluenţi mai importanţi, Pârâul Dinamiterei (pe acest pârâu a fost construit un depozit de dinamită, atunci când a fost construit Barajul Leşu) şi Jderul. Ambii afluenţi sunt in cursul inferior al Văii Leşului, acolo unde structura geologică este formata din roci mai dure (micaşisturi şi paragnaise metamorfozate), care nu permit infiltrări si care organizează reţeaua hidrografică de suprafaţă. În cursul superior sunt prezente cursuri de apă de timpul ogaşelor, ravenelor si torenţilor, care au un caracter temporar, devenind active doar la viituri.
Ca un element aparte în cadrul hidrografiei Văii Leşului poate fi considerat cursul de apă subteran, de o lungime considerabilă, care îşi începe un scurt curs de suprafaţă în depresiunea Acre. Nu s-a stabilit încă cu exactitate locul izvorului subteran al pârâului ce străbate depresiunea, acesta începându-şi cursul de suprafaţă printr-un izbuc situat în depresiune. Cursul de apă s-a adâncit întro albie de tip torent, iar apele sale se pierd brusc în subteran, prin ponorul situat la baza Pietrii Acre, un perete de stâncă situat în estul depresiunii. Cursul subteran ajunge în Peştera cu Apă din Valea Leşului, iar la ieşirea din peştera formează un pârâu scurt, cu o panta mare de scurgere, care la ape mari ia aspectul unei cascade spectaculoase. Este de menţionat faptul că acest curs subteran are un caracter permanent, pârâul scurt care se formează la iaşirea din peşteră fiind în permanenţă alimentat cu apă.
Vegetaţia este specifică etajului foioaselor, predominând specii de arbori precum fagul, platanul şi mesteacănul. Pe suprafeţe mari, cu deosebire pe versanţii umbriţi şi pe fundul văii, apar coniferele, uneori in amestec cu foioasele. În apropierea albiei, în locurile cu umiditate mare, apar asociaţii vegetale azonale, formate din plante iubitoare de umiditate.
Fauna Văii Leşului este caracterizată de o etajare pe verticală a elementelor componente.
Dintre mamiferele mari aici trăiesc ursul brun, cerbul, căpriorul, lupul, vulpea, mistreţul. Sporadic apar râsul şi jderul de pădure. Mamiferele mici sunt reprezentate de iepure, veveriţă şi diverse specii de soareci.
În pădurile de pe Valea Leşului, dintre păsări, trăiesc piţigoiul de munte, muscarul mic, muscarul negru, ierunca, cocoşul de munte, gaiţa de munte, piţigoil de brădet etc. Batracienii sunt bine reprezentați pe Valea Leşului, alături de numeroase specii de melci și insecte.

Aria naturală protejată – Peștera cu Apă din Valea Leșului
Peştera cu Apă din Valea Leşului se deschide în versantul drept al Văii Leşului la o distanţă de circa 3 km amonte de confluenţa celor două văi. Intrarea în peşteră este impunătoare, situată la aproximativ 15 metri desupra firului apei, la baza unui perete de stâncă în surplombă, iar ieşirea râului ce o drenează îi conferă o aură misterioasă. Elementul morfologic dominant al intrării îl reprezintă tavanul remarcabil de plan şi orizontal ce dă un sentiment de siguranţă.
        
Foto 2 Intrarea în peştera cu Apă din Valea Leşului
La intrarea în peşteră s-a format un mic baraj natural prin prăbuşirea unei părţi a versantului, ceea ce a determinat apariţia oglinzii unui mic lac, greu de trecut la ape mari. Intrarea este continuată de o galerie menadrată, străbatută de cursul de apă permanent, care pare adâncit in depozitele aluvionare argilo-nisipoase, transporate şi depuse aici.
Foto 3 Micul lac de la intrarea în Peştera cu Apă din Valea Leşului
 
Tavanul plan şi orizontal dispare în locul numit „Dărâmături”, locul său fiind luat de o morfologie mozaicată cu numeroase hornuri şi prăbuşiri. Înainte de „Dărâmături” galeria principală se bifurcă spre dreapta, în „Coridorul urşilor”, ce adăposteşte în argila acumulată pe planşeu urme de Ursus spelaeus.
 
Trebuie precizat faptul că Peştera cu Apă din Valea Leşului are statut de arie naturală protejată, vizitarea ei putându-se realiza doar cu acordul custodelui şi respectând prevederile legale în vigoare.
Ca arie naturală protejată, Peștera cu apă din Valea Leșului este o rezervație speologică, încadrată în categoria a IV-a IUCN, cu o suprafață totală protejată de 0,5 hectare. Datorită ventilației unidirecționale, cu o viteză redusă a curenților de aer, dar cu direcții diferite ale acestora în funcție de anotimp, peștera cunoaște o oarecare variație a numărului de exemplare ale unei specii, afectate fiind, în general insectele care populează peștera, un exemplu fiind Drimeotus viehmanni. Astfel de insecte se găsesc în număr mare în peșteră vara, fără însă a dispărea în totalitate iarna. Speciile de lilieci adăpostite aici sunt însă cele care conferă unicitatea faunistică a golului subteran.
OUG nr. 57/2007 încadrează Peștera cu Apă din Valea Leșului în categoria monumentelor naturii pentru protecţia şi conservarea unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie ecologică, ştiinţifică, peisagistica deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale sălbatice rare, endemice ori amenintate cu dispariţia. În Peștera cu Apă din Valea Leșului sunt puse sub ocrotire mai multe specii de mamifere (Barbastella barbastellus, Miniopterus schreibersii, Myotis bechsteinii, Myotis emarginatus, Myotis myotis, Myotis oxygnathus, Rhinolophus blasii, Rhinolophus hipposideros) și specia de amfibieni Bombina variegata – care se regăseşte în perimetrul de protecţie a ariei naturale protejate.
În cazul Peșterii cu apă din Valea Leșului protecția conferită de lege se referă la întreaga rețea subterană a peșterii, toate resursele sale care există sau se formează în mod natural în peşteră (formaţiuni minerale, roci, sedimente, depozite paleontologice/arheologice), specii de animale, acumulări de ape subterane, depresiunea carstică Acre, care se constituie în sursa de alimentare a golului subteran, precum și abrupturile, platourile, grohotișurile, arealele împădurite, speciile de vegetație și faună care se găsesc în zona tampon a peșterii.
În concluzie, pe lângă importanța sa științifică, Peștera cu Apă din Valea Leșului se prezintă ca o reală resursă turistică a peisajului de pe Valea Iadului. Având în vedere încadrarea sa în categoria ariilor naturale protejate ca peșteră închisă accesului publicului, aceasta poate fi vizitată în prezent doar în scopuri științifice și cu acordul și ghidajul custodelui.
Accesul vizitatorilor până la „Dărâmături” s-ar putea realiza prin amenajări şi dotări facile, construirea unei punţi peste lacul de la intrare şi iluminare cu lumină rece, iar peştera ar putea deveni un obiectiv turistic care să atragă anual mii de vizitatori.

dr. Aurelia Dumiter
Lucrare prezentata la Comferinta Internationala "Arii naturale protejate - prezent si viitor" si publicata in volumul Conferintei, Oradea, 2012

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Campanii verzi!!!

Tara lui Andrei Sa pastram Romania curata!

Campanii

Spune NU drogurilor!

Geobihor sprijina si promoveaza campania "Sa ne cunoastem judetul!"initiata de Consiliul Judetean Bihor. Etapa a doua a campaniei se deruleaza in perioada 1-30 octombrie 2009, in liceele din judetul Bihor. Reprezentanti ai CJ Bihor si ai Serviciului Salvamont-Salvaspeo Bihor le prezinta elevilor bihoreni frumusetile judetului si ii indeamna sa isi petreaca sfarsitul de saptamana si vacantele pe meleaguri bihorene.

Geobihor promoveaza turismul bihorean prin sustinerea proiectului "Petrece un week-end in Bihor", initiat de Consiliul Judetean Bihor
http://www.cjbihor.ro/

Geobihor sprijina campaniile umbrelaverde si oradeaverde. Alaturati-va si voi acestor campanii!!! Informatii pe http://www.umbrelaverde.ro/ si http://www.oradeaverde.ro/

Votati Parcul National Retezat!

http://www.new7wonders.com/nature/en/vote_on_nominees/

Cheile Remetiului

Cheile Remetiului
©copyright geobihor 2009

casa traditionala Damis

casa traditionala Damis
©copyright geobihor 2009

miss Fata de la tara - Damis, Bihor

miss Fata de la tara - Damis, Bihor
©copyright geobihor 2009

platoul carstic Damis

platoul  carstic Damis
©copyright geobihor 2009

Bratca

Bratca

Agrobihor 2010

Agrobihor 2010

invitatie AGROBIHOR2009

invitatie AGROBIHOR2009

Informatii utile

In perioada 7-8 noiembrie 2009
Consiliul Judetean Bihor,
Departamentul de Geografie, Turism si Amenajarea Teritoriului din Universitatea Oradea
si
Serviciul Judetean Salvamont-Salvaspeo Bihor
organizeaza

Targul de Turism
"PETRECE SARBATORILE DE IARNA IN BIHOR"

Manifestarea va avea loc in incinta complexului comercial

ERA SHOPPING PARK.

Vor participa agenti economici din domeniul turismului (pensiuni, hoteluri, vile,) din judetul Bihor, precum si unitati de alimentatie publica, producatori traditionali de produse specifice sarbatorilor de iarna. Organizatorii si participantii vor oferi premii vizitatorilor, constand in week-end-uri gratuite la pensiuni din judet, cine romantice la unitati din jurul Oradiei si multe alte premii surpriza!!

Intrarea este gratuita!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Informatii si inscrieri: 0259427697 - Serviciul Integrare Europeana, zilnic intre orele 8-16


Intre 18 si 20 septembrie 2009, va avea loc

EXPO
AGROBIHOR 2009

Targul fermierilor bihoreni

in parcarea ERA SHOPPING PARK,
ORADEA, Calea Aradului, nr. 62

INTRAREA ESTE GRATUITA!!


In peroada 30-31 mai 2009, in pasajul Vulturul Negru din Oradea, Consiliul Judetean Bihor, in colaborare cu Primaria Oradea si A.T.R.E.C. - filiala Bihor, organizeaza
Targul de Turism

"Petrece un week-end in Bihor"
Intrarea este gratuita!!!


Asociaţii şi organisme internaţionale în turismul rural

În ţările Uniuni Europene (Germania, Franţa, Belgia, Luxemburg, Italia etc.) s-a încurajat crearea de asociaţii şi organisme pentru promovarea turismului rural şi serviciilor conexe.
Astfel, la nivelul Uniunii Europene s-a creat reţeaua EUROTER, care are ca obiectiv principal promovarea produselor agroturistice în Europa. Sub egida EUROTER s-a înfiinţat în septembrie 1990, Asociaţia EUROGÎTES (Federaţia Europeană pentru Cazarea Turistică Rurală la Cetăţeni, Fermă şi în Sat), care reuneşte 22 de organizaţii naţionale din 14 ţări europene (inclusiv România), totalizând peste 95.000 de structuri de primire (cazare) în mediul rural. EUROGÎTES are ca scop valorificarea şi protejarea spaţiului rural şi a turismului rural la ferme şi la sate. Creată prin mobilizarea asociaţiilor Fédération des Eurogîtes, asociaţia EUROGÎTES dă imaginea de marcă pentru cazarea turiştilor la locuitorii satelor şi la ferme în spaţiul UE.
Între obiectivele EUROGÎTES enumerăm următoarele:
- definirea ofertelor turistice în mediul rural şi stabilirea criteriilor unitare de calitate în turismul rural din Europa;
- crearea băncii de date cu informaţii despre fiecare organizaţie membră;
- codificarea produsului Turism rural, astfel încât să fie inteligibil pentru client (prin marcă sau logo) şi în aşa fel încât clientul să poată recunoaşte produsul la prima vedere;
- atragerea de noi clienţi pentru turismul rural şi descoperirea spaţiului rural prin turism în mediul rural;
- să construim Europa înseamnă să fim solidari. Deci, trebuie să ajutăm ţările în care turismul rural se află în faza de organizare, punând la dispoziţie experţi, astfel încât să se realizeze un produs omogen, de calitate, bun, care să poată fi oferit pe piaţa turistică.
La nivel european s-au înfiinţat şi alte asociaţii cum sunt:
- Asociaţia pentru dezvoltarea turismului rural (ATRAC) cu scopul de
a încuraja turismul rural şi cultural în cadrul programului EXPERT (încurajarea turismului rural şi protejarea mediului înconjurător)
- asociaţia ECOVAST Strategia pentru o Europă Rurală, care are ca obiectiv turismul rural ca mijloc de dezvoltare a economiei locale şi naţionale, cu implicaţii ecologice şi socio – economice.

Forme de organizare în turismul rural din România

Formele de organizarea a turismului rural în ţara noastră, cuprind două activităţi:
• de producţie şi servicii, reprezentată prin agenţi economici (particulari, asociaţii familiale şi societăţi comerciale), cu activitate economică de realizare a unui profit;
• organizaţii neguvernamentale (federaţii, fundaţii şi asociaţii nonprofit).
Asupra primei categorii avem o imagine suficient de clară a modului de organizare şi funcţionare, precum şi cadrul legislativ existent.
În ceea ce priveşte organismele neguvernamentale, acestea au ca principal atribut să promoveze dezvoltarea activităţilor de economie rurală şi turism rural. Aceste forme asociative reunesc toate iniţiativele locale, având ca scop să creeze entităţi capabile, să reprezinte şi să promoveze anumite aspecte din viaţa economico-socială din localităţile rurale în mod deosebit cele legate de activităţile de turism rural.
Organizarea şi funcţionarea acestor structuri organizatorice se realizează prin statutele şi regulamentele care le definesc, prin managementul strategiei şi programelor propuse, precum şi prin arealul de cuprindere a zonelor şi agenţilor economici.
Această formă de reprezentare a turismului rural, prin asociaţii , federaţii şi fundaţii, are capacitatea şi libertatea de iniţiativă în domeniul legislativ şi al fiscalităţii, putând formula propuneri de perfecţionare a cadrului legislativ şi economico-financiar al agenţilor economici asociaţi.
În România, aceste forme de organizare a structurilor din turismul rural, au început să fiinţeze după 1990, odată cu apariţia cadrului legislativ care să reglementeze şi să stimuleze iniţiative particulară în diferite domenii de activitate şi implicit în turism.
Dintre principalele organisme şi forme asociative, create după anul 1990, cu implicaţii directe în implementarea agroturismului în România amintim:
a) Fundaţia Română pentru Dezvoltare Montană (FRDM) înfiinţată în 1991, în scopul dezvoltării agroturismului în România. Încă de la înfiinţare, a reuşit să creeze unităţi economice sau nonprofit şi să promoveze, la nivel naţional şi internaţional, unele produse agroturistice, să iniţieze şi să elaboreze un proiect de lege pentru susţinerea turismului rural, iar cu ajutorul programului PHARE, a reuşit editarea unui ghid turistic ce cuprinde primele 2000 de gospodării atestate în perioada 1991-1994. De asemenea, a organizat derularea unui program pentru promovarea turismului rural, program ce este în curs de implementare în 7 judeţe.
În colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului, FRDM a elaborat un program cu privire la integrarea tinerilor din mediul rural în activităţi de turism rural, în acest sens fiind pregătiţi 100 de tineri, proveniţi din gospodăriile ţărăneşti, pentru a lucra ca ghizi şi manageri în turism, cursurile de pregătire desfăşurându-se pe parcursul a trei etape, programate într-un an.
Pentru realizarea de legături internaţionale, FRDM s-a afiliat la organisme internaţionale, ca de exemplu EUROTER, în scopul realizării unor acţiuni pentru sprijinirea şi dezvoltarea turismului rural.
De asemenea, cu organisme specializate din Franţa, cum este CLECONFORT, Federaţia Română pentru Dezvoltare Montană a efectuat mai multe schimburi de experienţă, iar în prezent, este preocupată în alinierea criteriilor de clasificare şi agreere a ofertei agroturistice, pentru a se asigura posibilitatea promovării rapide a turismului rural în România.
O colaborare interesantă s-a realizat cu organizaţia turistică CEBEMO din Olanda, cu ajutorul căreia se pot organiza cursuri de instruire şi specializare pentru toţi participanţii la acţiunile lor de promovare şi implementare a turismului rural.
b) Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC) este o organizaţie neguvernamentală şi nonprofit, înfiinţată în anul 1994, în a cărei strategie de dezvoltare a turismului rural întâlnim ca principale obiective următoarele:
· acţiuni de formare şi perfecţionare a participanţilor la turismul rural, prin cursuri şi diferite forme de pregătire;
· selecţionarea, pregătirea şi coordonarea activităţii corpului de experţi, pentru a putea acorda asistenţă tehnică tuturor operatorilor din turismul rural;
· acordarea de asistenţă tehnică şi consultanţă fermelor şi pensiunilor agroturistice în întocmirea documentaţiilor necesare omologării acestora în sistemul informaţional în scopul realizării unor reţele turistice;
· promovarea turismului rural şi a marketingului turistic, în vederea constituirii unei reţele proprii de turism şi racordarea acesteia la turismul internaţional;
· acţiuni de informare şi publicitate, prin Buletinul informativ „ANTREC”, cu periodicitate lunară, precum şi a revistei „Viaţa la ţară”, în care se ilustrează potenţialul turistic românesc; colaborarea cu organizaţiile omologate din alte ţări. Astfel, ANTREC este membră a asociaţiei de profil EUROGITES din anul 1995, contribuind la promovarea şi cunoaşterea potenţialului turistic românesc şi peste graniţele ţării noastre,
· gestionarea şi exploatarea informaţiilor stocate în bănci de date, privind agenţiile şi serviciile oferite în domeniul turismului rural.
În cadrul programului PHARE, pentru dezvoltarea turismului în România, ANTREC este abilitată pentru supervizarea acţiunilor de promovare şi marketing. Proiectul prevede crearea unei reţele de promovare şi rezervare a ofertei şi cererii turismului rural, concepută ca un sistem integrat, informatizat şi computerizat, capabil să fie racordat la piaţa turistică europeană.
c) Asociaţia Operaţiunea Satele Româneşti (OVR – „Opetation Villages Roumains”) înfiinţată în anii 1988-1989, în scopul de a opri planul de desfiinţare a unor sate româneşti care erau incluse în programul de sistematizare şi care urmărea demolarea multor sate şi cătune care trebuiau să dispară ca aşezări rurale.
Începând din anul 1990 această asociaţie a contribuit la dezvoltarea satelor româneşti punând în funcţiune o reţea de turism rural cuprinzând un număr de 14 localităţi din patru zone: Bran, Izvorul Arieşului, Valea Izei, Valea Moldoviţei, Vama, pentru care a întocmit studii şi a stabilit zonele pilot (Bran, Moeciu, Fundata), a căror obiective principale au fost:
• definirea unei strategii de dezvoltare şi de animare a ofertei turistice în cadrul zonelor pilot;
• mobilizarea resurselor umane din zonele luate în studiu;
• activarea reţelelor de interese, de relaţii publice şi competente.
Între ANTREC şi OVR s-a semnat o convenţie în care se precizează angajamentul celor două părţi de a colabora eficient în cadrul programului. OVR a realiza pliante, a marcat satele turistice din reţea cu o siglă – emblemă proprie, a organizat schimburi de turişti din ţările Comunităţii Europene şi invers.
În afara celor trei forme organizatorice – FRDM, ANTREC, OVR – care au o arie de cuprindere pe întreg teritoriul ţării, există o serie de asociaţii, cu caracter local sau zonal.