18 august 2014

Lacul termal Peţa - un obiectiv turistic în stingere

conf. univ.dr. Ribana Linc


          Bihorul are numeroase resurse cu atractivitate turistică deosebită, iar unul dintre acestea a fost Lacul termal Peţa (din Băile 1 Mai) unde trăiesc de vreme îndelungată (se spune că de la sfârşitul Terţiarului geologic) câteva relicte endemice în ţară, dar şi în Europa. Este vorba despre gingaşul nufăr termal (Nymphaea lotus L. Var. Thermalis), plantă subtropicală ce trăieşte spontan într-un climat temperat, micuţul melc Melanopsis parreyssi ‘Moellendorff’ Philippi – 1847) şi peştişorul numit Scardinius racovitzai Müller (1958) (roşioara termală). Alături de aceste rarităţi floro-faunistice (cunoscute şi mediatizate intens), îşi duc viaţa şi alte specii, unele endemice, altele de interes comunitar.
În 1931, în urma demersurilor profesorului Al. Borza, nufărul termal a fost declarat monument al naturii, iar în 1932 lacul termal Peţa şi endemismele sale au intrat în regim de ocrotire, primind statutul de rezervaţie naturală, din dorinţa de ocrotire pe termen lung (nu se folosea pe atunci conceptul de dezvoltare durabilă...), deoarece se vedeau deja efecte ale intervenţiilor umane în acest ecosistem. Însă, datorită poziţionării într-un areal populat, la periferia unui mare oraş (Oradea) şi la periferia unui complex de staţiuni balneare (Băile 1 Mai – Băile Felix), unde apele termale se folosesc terapeutic de secole, şansele de supravieţuire alături de om se pare că sunt tot mai mici.
Rezervaţia a avut numeroase probleme în ultimii 100 de ani, dintre care deosebite au fost cele datorate aclimatizării unor specii exotice tropicale de floră şi faună care au devenit invazive. Astfel, în 1948 un clujean a introdus speciile Myriophyllum brasiliense, Ambulia sp. Care aproape au sufocat nufărul, în 1967 a apărut Sagittaria subulata, apoi în 1972 feriga acvatică tropicală Ceratopteris thalietroides care un an mai târziu acoperea 90% din suprafaţa apei. Au urmat Cabomba caroliniana (cabomba verde), Elodea canadensis (ciuma apei) (Oltean Cosma, 1991,). Pe lângă faptul că sufocă nuferii, această explozie tropicală de plante contribuie la accentuarea eutrofizării lacului (Marossy, 1999). Nici roşioara termală nu a scăpat de competiţie pentru că în lac au fost introduse specii tropicale de peşti de acvariu.
Alte probleme ecologice derivă din faptul că lacul este supus unei colmatări rapide, deoarece de pe versanţii cultivaţi agricol care îi delimitează bazinul hidrografic ajung în lac cantităţi apreciabile de sedimente, împreună cu substanţele chimice folosite pentru culturile agricole (îngrăşăminte, pesticide, insecticide) (Linc şi colab., 2013). Nu în ultimul rând, apele călduţe ale lacului îmbie localnicii la scăldat şi adăpat vitele, pe unii turişti / localnici la spălat autovehiculele, pe unii pescari amatori la pescuit, iar malurile sale s-au dovedit frecvent a fi locuri preferate pentru ...depozitarea gunoaielor. Însă, într-un top al agresiunilor suferite de rezervaţia naturală Lacul Peţa din cauza activităţilor umane derulate în preajma sa, supraexploatarea apei termale (în scopuri balneare, recreative sau ...casnice) ţine capul de afiş. Din această cauză, în vara anului 2012 izvorul sublacustru din Ochiul Mare (principala sursă de alimentare cu apă termală a lacului – Şoldea, 2003) şi-a încetat activitatea, lacul transformându-se într-o baltă mocirloasă, florile de nufăr ofilindu-se masiv. Lacul a mai fost alimentat de două izvoare termale (Ochiul Ţiganilor şi Ochiul Pompei ) care au secat demult, iar în prezent doar o vegetaţie hidrofilă indică cursul celor două mici pârâiaşe calde ce se scurgeau în lac. Este drept că diminuarea debitelor izvoarelor a avut loc şi din cauze naturale, dar acestea au fost exacerbate de extracţia apei termale.


Cadrul geografic al arealului protejat Lacul Peţa şi
antropizarea puternică a spaţiului din proximitate
 (Linc, Dincă, Bucur, 2013)



Ana Marossy, biolog la Muzeul Ţării Crişurilor, şi-a dedicat întreaga viaţă studierii nufărului termal şi a ecosistemului ce îi asigură supravieţuirea. De nenumărate ori a atras atenţia, prin publicaţii sau memorii, asupra faptului că fără o intervenţie umană radicală, endemismele termale nu vor supravieţui mult timp: reducerea debitului Pârâului Peţa era deja vizibilă în 1974 şi de atunci tendinţa a fost de scădere permanentă, în anii 1980, timp de trei ierni consecutive apele au îngheţat chiar deasupra izvorului termal.
În iarna 2011-2012, situaţia a fost agravată de scăderea nivelui apei cu cca 1 m şi scăderea temperaturii apei la cca 110C, mult sub necesităţile fiziologice ale speciilor termale. Atunci, ANRM (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale) a recomandat să se aducă printr-o conductă apă termală dintr-un foraj din apropiere (Rontău), astfel încât în lac au început să fie pompate 4 l de apă/s (410C). Astfel, s-a născut un paradox: lacul şi ecosistemul acvatic au intrat în colaps din cauza supraexploatării rezervorului geotermal. Acum se încearcă menţinerea la limita de supravieţuire prin pomparea de apă termală dintr-un foraj, dar în acelasi timp se scot la licitaţie, în continuare, noi perimetre pentru foraje. 

În primăvara ceva mai umedă din anul 2013 nivelul lacului s-a ridicat puţin, dar spre sfârşitul verii, lacul avea aspectul unei bălţi mocirloase, iar nuferi nu prea mai existau. Au urmat o toamnă, o altă iarnă şi primăvara din 2014 fără precipitaţii, astfel încât în lunile mai-iunie (nuferii ar fi trebuit să fie înfloriţi), ”lacul” Peţa era pustiu...aşa cum pustii devin sufletele care asistă la agonia acestui ecosistem. Fără îndoială, în mod natural, lacul tot s-ar fi stins la un moment dat, dar este trist că, în acest secol, considerat de specialişti ca fiind un secol dedicat mediului, dăm din umeri neputincioşi, lista roşie a speciilor periclitate se completează la nesfârşit, dar viaţa merge mai departe cu sau ...fără dreţe (denumirea populară a acestui nufăr) şi a confraţii săi termali...
 

                     Semnalizarea precară a existenţei rezervaţiei în anii ”90 (foto. R. Linc)



           La pescuit în apele lacului termal (anii ”90)   (foto. R. Linc)


 
Lacul termal  Peţa în iunie 2014 (foto. R. Linc)


Bibliografie:
Linc, R., Dincă, I., Bucur, L. (2013), Intruziunea umană în areale protejate din judeţul Bihor: Rezervaţia naturală Pârâul Peţa, în vol. Conf. Naţ. A Societ. De Geografie din România, ediţia a X-a, cu tema „Geografia – ştiinţă a întregului teritorial”, 22-24 mai, 2013, Timişoara, Ed. Eurobit, Timişoara,  ISSN 2343-8495, p. 627 – 637.
Marossy, A. (1999), Unele observaţii asupra fenomenelor de colmatare şi eutrofizare a rezervaţiei naturale Pârâul Peţea, Nymphaea XXVII, Oradea, p. 139 – 144.
Oltean Cosma, C. (1991), Nufărul termal de la Băile 1 Mai solicită ocrotire, Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea, 35 p.
Şoldea, V. (2003),  Peţa şi nufărul termal, Editura Universităţii din Oradea, 98 p.


conf. univ.dr. Ribana Linc




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Campanii verzi!!!

Tara lui Andrei Sa pastram Romania curata!

Campanii

Spune NU drogurilor!

Geobihor sprijina si promoveaza campania "Sa ne cunoastem judetul!"initiata de Consiliul Judetean Bihor. Etapa a doua a campaniei se deruleaza in perioada 1-30 octombrie 2009, in liceele din judetul Bihor. Reprezentanti ai CJ Bihor si ai Serviciului Salvamont-Salvaspeo Bihor le prezinta elevilor bihoreni frumusetile judetului si ii indeamna sa isi petreaca sfarsitul de saptamana si vacantele pe meleaguri bihorene.

Geobihor promoveaza turismul bihorean prin sustinerea proiectului "Petrece un week-end in Bihor", initiat de Consiliul Judetean Bihor
http://www.cjbihor.ro/

Geobihor sprijina campaniile umbrelaverde si oradeaverde. Alaturati-va si voi acestor campanii!!! Informatii pe http://www.umbrelaverde.ro/ si http://www.oradeaverde.ro/

Votati Parcul National Retezat!

http://www.new7wonders.com/nature/en/vote_on_nominees/

Cheile Remetiului

Cheile Remetiului
©copyright geobihor 2009

casa traditionala Damis

casa traditionala Damis
©copyright geobihor 2009

miss Fata de la tara - Damis, Bihor

miss Fata de la tara - Damis, Bihor
©copyright geobihor 2009

platoul carstic Damis

platoul  carstic Damis
©copyright geobihor 2009

Bratca

Bratca

Agrobihor 2010

Agrobihor 2010

invitatie AGROBIHOR2009

invitatie AGROBIHOR2009

Informatii utile

In perioada 7-8 noiembrie 2009
Consiliul Judetean Bihor,
Departamentul de Geografie, Turism si Amenajarea Teritoriului din Universitatea Oradea
si
Serviciul Judetean Salvamont-Salvaspeo Bihor
organizeaza

Targul de Turism
"PETRECE SARBATORILE DE IARNA IN BIHOR"

Manifestarea va avea loc in incinta complexului comercial

ERA SHOPPING PARK.

Vor participa agenti economici din domeniul turismului (pensiuni, hoteluri, vile,) din judetul Bihor, precum si unitati de alimentatie publica, producatori traditionali de produse specifice sarbatorilor de iarna. Organizatorii si participantii vor oferi premii vizitatorilor, constand in week-end-uri gratuite la pensiuni din judet, cine romantice la unitati din jurul Oradiei si multe alte premii surpriza!!

Intrarea este gratuita!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Informatii si inscrieri: 0259427697 - Serviciul Integrare Europeana, zilnic intre orele 8-16


Intre 18 si 20 septembrie 2009, va avea loc

EXPO
AGROBIHOR 2009

Targul fermierilor bihoreni

in parcarea ERA SHOPPING PARK,
ORADEA, Calea Aradului, nr. 62

INTRAREA ESTE GRATUITA!!


In peroada 30-31 mai 2009, in pasajul Vulturul Negru din Oradea, Consiliul Judetean Bihor, in colaborare cu Primaria Oradea si A.T.R.E.C. - filiala Bihor, organizeaza
Targul de Turism

"Petrece un week-end in Bihor"
Intrarea este gratuita!!!


Asociaţii şi organisme internaţionale în turismul rural

În ţările Uniuni Europene (Germania, Franţa, Belgia, Luxemburg, Italia etc.) s-a încurajat crearea de asociaţii şi organisme pentru promovarea turismului rural şi serviciilor conexe.
Astfel, la nivelul Uniunii Europene s-a creat reţeaua EUROTER, care are ca obiectiv principal promovarea produselor agroturistice în Europa. Sub egida EUROTER s-a înfiinţat în septembrie 1990, Asociaţia EUROGÎTES (Federaţia Europeană pentru Cazarea Turistică Rurală la Cetăţeni, Fermă şi în Sat), care reuneşte 22 de organizaţii naţionale din 14 ţări europene (inclusiv România), totalizând peste 95.000 de structuri de primire (cazare) în mediul rural. EUROGÎTES are ca scop valorificarea şi protejarea spaţiului rural şi a turismului rural la ferme şi la sate. Creată prin mobilizarea asociaţiilor Fédération des Eurogîtes, asociaţia EUROGÎTES dă imaginea de marcă pentru cazarea turiştilor la locuitorii satelor şi la ferme în spaţiul UE.
Între obiectivele EUROGÎTES enumerăm următoarele:
- definirea ofertelor turistice în mediul rural şi stabilirea criteriilor unitare de calitate în turismul rural din Europa;
- crearea băncii de date cu informaţii despre fiecare organizaţie membră;
- codificarea produsului Turism rural, astfel încât să fie inteligibil pentru client (prin marcă sau logo) şi în aşa fel încât clientul să poată recunoaşte produsul la prima vedere;
- atragerea de noi clienţi pentru turismul rural şi descoperirea spaţiului rural prin turism în mediul rural;
- să construim Europa înseamnă să fim solidari. Deci, trebuie să ajutăm ţările în care turismul rural se află în faza de organizare, punând la dispoziţie experţi, astfel încât să se realizeze un produs omogen, de calitate, bun, care să poată fi oferit pe piaţa turistică.
La nivel european s-au înfiinţat şi alte asociaţii cum sunt:
- Asociaţia pentru dezvoltarea turismului rural (ATRAC) cu scopul de
a încuraja turismul rural şi cultural în cadrul programului EXPERT (încurajarea turismului rural şi protejarea mediului înconjurător)
- asociaţia ECOVAST Strategia pentru o Europă Rurală, care are ca obiectiv turismul rural ca mijloc de dezvoltare a economiei locale şi naţionale, cu implicaţii ecologice şi socio – economice.

Forme de organizare în turismul rural din România

Formele de organizarea a turismului rural în ţara noastră, cuprind două activităţi:
• de producţie şi servicii, reprezentată prin agenţi economici (particulari, asociaţii familiale şi societăţi comerciale), cu activitate economică de realizare a unui profit;
• organizaţii neguvernamentale (federaţii, fundaţii şi asociaţii nonprofit).
Asupra primei categorii avem o imagine suficient de clară a modului de organizare şi funcţionare, precum şi cadrul legislativ existent.
În ceea ce priveşte organismele neguvernamentale, acestea au ca principal atribut să promoveze dezvoltarea activităţilor de economie rurală şi turism rural. Aceste forme asociative reunesc toate iniţiativele locale, având ca scop să creeze entităţi capabile, să reprezinte şi să promoveze anumite aspecte din viaţa economico-socială din localităţile rurale în mod deosebit cele legate de activităţile de turism rural.
Organizarea şi funcţionarea acestor structuri organizatorice se realizează prin statutele şi regulamentele care le definesc, prin managementul strategiei şi programelor propuse, precum şi prin arealul de cuprindere a zonelor şi agenţilor economici.
Această formă de reprezentare a turismului rural, prin asociaţii , federaţii şi fundaţii, are capacitatea şi libertatea de iniţiativă în domeniul legislativ şi al fiscalităţii, putând formula propuneri de perfecţionare a cadrului legislativ şi economico-financiar al agenţilor economici asociaţi.
În România, aceste forme de organizare a structurilor din turismul rural, au început să fiinţeze după 1990, odată cu apariţia cadrului legislativ care să reglementeze şi să stimuleze iniţiative particulară în diferite domenii de activitate şi implicit în turism.
Dintre principalele organisme şi forme asociative, create după anul 1990, cu implicaţii directe în implementarea agroturismului în România amintim:
a) Fundaţia Română pentru Dezvoltare Montană (FRDM) înfiinţată în 1991, în scopul dezvoltării agroturismului în România. Încă de la înfiinţare, a reuşit să creeze unităţi economice sau nonprofit şi să promoveze, la nivel naţional şi internaţional, unele produse agroturistice, să iniţieze şi să elaboreze un proiect de lege pentru susţinerea turismului rural, iar cu ajutorul programului PHARE, a reuşit editarea unui ghid turistic ce cuprinde primele 2000 de gospodării atestate în perioada 1991-1994. De asemenea, a organizat derularea unui program pentru promovarea turismului rural, program ce este în curs de implementare în 7 judeţe.
În colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului, FRDM a elaborat un program cu privire la integrarea tinerilor din mediul rural în activităţi de turism rural, în acest sens fiind pregătiţi 100 de tineri, proveniţi din gospodăriile ţărăneşti, pentru a lucra ca ghizi şi manageri în turism, cursurile de pregătire desfăşurându-se pe parcursul a trei etape, programate într-un an.
Pentru realizarea de legături internaţionale, FRDM s-a afiliat la organisme internaţionale, ca de exemplu EUROTER, în scopul realizării unor acţiuni pentru sprijinirea şi dezvoltarea turismului rural.
De asemenea, cu organisme specializate din Franţa, cum este CLECONFORT, Federaţia Română pentru Dezvoltare Montană a efectuat mai multe schimburi de experienţă, iar în prezent, este preocupată în alinierea criteriilor de clasificare şi agreere a ofertei agroturistice, pentru a se asigura posibilitatea promovării rapide a turismului rural în România.
O colaborare interesantă s-a realizat cu organizaţia turistică CEBEMO din Olanda, cu ajutorul căreia se pot organiza cursuri de instruire şi specializare pentru toţi participanţii la acţiunile lor de promovare şi implementare a turismului rural.
b) Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC) este o organizaţie neguvernamentală şi nonprofit, înfiinţată în anul 1994, în a cărei strategie de dezvoltare a turismului rural întâlnim ca principale obiective următoarele:
· acţiuni de formare şi perfecţionare a participanţilor la turismul rural, prin cursuri şi diferite forme de pregătire;
· selecţionarea, pregătirea şi coordonarea activităţii corpului de experţi, pentru a putea acorda asistenţă tehnică tuturor operatorilor din turismul rural;
· acordarea de asistenţă tehnică şi consultanţă fermelor şi pensiunilor agroturistice în întocmirea documentaţiilor necesare omologării acestora în sistemul informaţional în scopul realizării unor reţele turistice;
· promovarea turismului rural şi a marketingului turistic, în vederea constituirii unei reţele proprii de turism şi racordarea acesteia la turismul internaţional;
· acţiuni de informare şi publicitate, prin Buletinul informativ „ANTREC”, cu periodicitate lunară, precum şi a revistei „Viaţa la ţară”, în care se ilustrează potenţialul turistic românesc; colaborarea cu organizaţiile omologate din alte ţări. Astfel, ANTREC este membră a asociaţiei de profil EUROGITES din anul 1995, contribuind la promovarea şi cunoaşterea potenţialului turistic românesc şi peste graniţele ţării noastre,
· gestionarea şi exploatarea informaţiilor stocate în bănci de date, privind agenţiile şi serviciile oferite în domeniul turismului rural.
În cadrul programului PHARE, pentru dezvoltarea turismului în România, ANTREC este abilitată pentru supervizarea acţiunilor de promovare şi marketing. Proiectul prevede crearea unei reţele de promovare şi rezervare a ofertei şi cererii turismului rural, concepută ca un sistem integrat, informatizat şi computerizat, capabil să fie racordat la piaţa turistică europeană.
c) Asociaţia Operaţiunea Satele Româneşti (OVR – „Opetation Villages Roumains”) înfiinţată în anii 1988-1989, în scopul de a opri planul de desfiinţare a unor sate româneşti care erau incluse în programul de sistematizare şi care urmărea demolarea multor sate şi cătune care trebuiau să dispară ca aşezări rurale.
Începând din anul 1990 această asociaţie a contribuit la dezvoltarea satelor româneşti punând în funcţiune o reţea de turism rural cuprinzând un număr de 14 localităţi din patru zone: Bran, Izvorul Arieşului, Valea Izei, Valea Moldoviţei, Vama, pentru care a întocmit studii şi a stabilit zonele pilot (Bran, Moeciu, Fundata), a căror obiective principale au fost:
• definirea unei strategii de dezvoltare şi de animare a ofertei turistice în cadrul zonelor pilot;
• mobilizarea resurselor umane din zonele luate în studiu;
• activarea reţelelor de interese, de relaţii publice şi competente.
Între ANTREC şi OVR s-a semnat o convenţie în care se precizează angajamentul celor două părţi de a colabora eficient în cadrul programului. OVR a realiza pliante, a marcat satele turistice din reţea cu o siglă – emblemă proprie, a organizat schimburi de turişti din ţările Comunităţii Europene şi invers.
În afara celor trei forme organizatorice – FRDM, ANTREC, OVR – care au o arie de cuprindere pe întreg teritoriul ţării, există o serie de asociaţii, cu caracter local sau zonal.