Monografia judetului Bihor a ajuns la a VIa editie

In a doua jumatate a lunii decembrie a vazut lumina tiparului, tocmai in indepartata China, o noua editie a Monografiei Judetului Bihor. Aceasta este opera renumitului fotograf Ovi D. Pop si a aparut sub egida editurii Duran`s.

Aflat la a sasea editie volumul monografic cuprinde mai bine de 300 de pagini, pe care sunt prezente un numar impresionant de imagini din Oradea si Bihor. Peste 3000 de instantanee surprind peisaje pitoresti, cladiri monument si traditiile pastrate de veacuri pe meleagurile bihorene.  Lucrarea beneficiaza de o prefata semnata de dr. Aurel Chiriac, directorul Muzeului Tarii Crisurilor si prezinta fiecare oras si comuna a judetului, cu date actualizate si mai ales cu imagini noi si concludente.
Fotograful si editorul oradean a pornit acest proiect in anul 2006, cand a editat prima editie a monografiei Bihorului, pornind de la constatarea ca judetul nu are un astfel de mijloc de promovare.
Anul acesta cartea a fost editata intr-o editie de lux cu coperti cartonate si supracopetra, care poate fi achizitionata la un pret de 100 de lei, si intr-o editie cu coperti cartonate, mai ieftina, la doar 70 de lei. Astfel, volumul editat anul acesta vine si cu noutatea unei prezentari mai ieftine, pentru orice buzunar, fara insa a face rabat de la calitate. Volumul poate fi achizitionat din magazinele King Art din Oradea, de la centrul de informare turistica din turnul Primariei Oradea si direct de la editura Duran`s.

Din suflet cu suflet pentru traditii la Scoala din Bulz

In ultima zi de scoala din 2014, elevii si profesorii Scolii Generale din Bulz, Bihor, au organizat, ca de fiecare data de altfel, o manifestare culturala dedicata Sarbatorilor de Iarna. Imbracati in costume populare autentice, de o frumusete patinata de timp, elevii scolii din Bulz au colindat in fata parintilor si profesorilor, prezentand si un vechi obicei specific sarbatorilor de iarna, "Umblatul cu Steaua". Grupul vocal al scolii din Bulz, sub indrumarea inv. Olimpia Dumiter si cu sustinerea totala a d-lui director Tecsi Francisc participa de cativa ani la numeroase evenimente culturale din Bihor, dar si din alte parti ale tarii purtand cu drag si mandrie costumele populare mostenite din batrani. In galeria foto de mai jos puteti admira frumoasele costume populare de pe Valea Iadului.

BEIUȘUL SI LUMEA LUI - dublu eveniment cultural

Centru polarizator pentru partea de sud a județului Bihor, Beiușul a fost mereu leagănul unei culturi tradiționale, o lume magică, în care tradiționalul se impletea cu clasicul si modernul într-o simbioză fericită. Din tumultul vieții culturale a Beiușului s-au ridicat personalitățile care i-au dus faima peste mări și tări. Jocul, cântecul și portul popular individualizează această zonă folclorică, în care autenticul este încă la el acasă.
Natura locurilor a avut și ea o contribuție importantă la individualizarea acestui ținut: o cunună de munți înconjoară ținutul acesta, oferindu-i parcă protecția unor metereze de netrecut.
In pragul sărbătorilor de iarnă la Beiuș vor avea loc două evenimente culturale, în acceași zi și în același loc. Astfel, duminică, 7 decembrie, de la ora 17, Asociația pentru Dezvoltare Durabilă și Promovarea Turismului  Bihor ADDePT în colaborare cu Casa de Cultură Beiuș organizează vernisajul expoziției de fotografie Beiușul și lumea lui. Expoziția va cuprinde 60 de fotografii realizate de artistul fotograf Ovi D. Pop și va rămâne deschisă până la sfârșitul lunii decembrie.

Tot duminică, 7 decembrie, de la ora 18 Casa de Cultură Beiuș găzduiește un eveniment cultural de excepție organizat împreună cu Primăria și Consiliul Local Beiuș și produs de Opera Vox: concertul dedicat sărbătorilor de iarnă, Crăciunul la Operă! Pentru cei care vor fi prezenți în sală vor concerta Ochestra reunită a Operei Române, a Operei maghiare din Cluj-Napoca și a Filarmonicii Transilvania, dar și soliștii: Florina Hinsu-Mariș, Florin Hinsu-Mariș, Robert Bede și Ioan Vrășmaș. Vor fi interpretate arii și duete celebre, polci și mazurci din repertoriul național și internațional al muzicii de Crăciun. Pentru prima dată va răsuna la Beiuș celebra muzică de Crăciun din filmul Singur acasa (Home alone), în interpretarea corului D`al Segno, dirijor Valentin Lazăr.

Din nou prin Bihor cu Euromaidec Touring

     O noua campanie de promovare a obiectivelor turistice din Bihor va avea loc sambata, 4 octombrie 2014. Compania de turism Euromaidec Touring continua actiunile de promovare turistica, incepute in 2013, pe meleagurile bihorene.
     Daca in 2013 campania "Prin Bihor" a vizat, in principal, obiective turistice naturale si obiceiuri traditionale de pe Valea Crisului Repede si a Crisului Negru, de data aceasta campania s-a mutat pe partea de nord a judetului, acolo unde relieful este mai putin darnic cu resursele turistice, numarul redus al acestora fiind suplinit cu succes de resursele turistice de natura antropica.

Despre campania din 2013 puteti citi aici si aici!
Anul acesta obiectivele turistice propuse de Euromaidec Touring sunt:
- Cetatea din Biharia
- Castelul Stubenberg din Sacueni 
- Conacul Frater si Draveczky - Galospetreu 
- O gospodarie din 1880 - Galospetreu
- Valea Ierului de la Galospetreu la Otomani 
- Conacul Komaromi - Otomani 
- Pivnitele de la Salacea 
- O gospodarie din 1850 - Salacea
- Podul de caramida ce dateaza din secolul XVIII - Salacea

                                                                 Podul de la Salacea

                                                             Pivnitele de la Salacea

     La actiunea care va avea loc sambata sunt invitati sa participe reprezentanti ai mass-media, fotografi profesionisti, bloggeri si asociatii de turism, care vor putea apoi sa multiplice informatiile acumulate pe parcursul acestei actiuni.
     Noi le dorim succes prietenilor nostri de la Euromaidec Touring si vom fi alaturi de ei, pentru ca, nu-i asa?, sa calatoresti #prinbihor ii tare fain!

Descopera Bihorul - Valea si cascada Boiului

La aproximativ 3 kilometri de localitatea bihoreană Bratca, din drumul județean care leagă această localitate de Bulz, se găsește una dintre cele mai frumoase văi ale Bihorului, Valea Boiului. Aparținând localității Lorău, Valea Boiului se deschide sub pașii turistului ca o vale îngustă, însoțită de un mic drum forestier, chiar de la intrarea în Lorău.

Versanții văii, de o verticalitate remarcabilă, sunt împodobiți de vegetație forestieră, iar din loc în loc se deschid mici poieni, în care turmele de oi pasc liniștite.
Aerul curat de munte și liniștea îndeamnă turistul la o plimbare relaxantă, iar priveliștea te face să te oprești din când în când pentru a o admira. Mici izvoare carstice apar din loc în loc cu apa lor cristalină și rece ca gheața.

La capătul dinspre amonte al văii Boiului se află cascada Boiului, o frumoasă cădere de apă peste un prag in albie, in două trepte, unde apa înspumată se prăvale de la aproximativ 7 metri înălțime. Frumusețea cascadei este dată atât de sunetul apei prăvălite, cât mai ales de mica acumulare de apă de la baza ei, din pare pârâul își trece mai departe apele peste un al doilea prag, mai mic, continuându-și apoi curgerea printre versanții văii.

text si foto: dr. Aurelia Dumiter

Miting cetatenesc pentru dezvoltarea Bihorului

Satui sa tot astepte de 25 de ani repararea drumului national care face legatura intre Oradea si Beius, deja celebrul DN76 (E79), bihorenii au decis sa protesteze. Astfel, vineri, 29 august 2014, la ora 16, initiatorii actiunii de protest ii asteapta pe bihoreni in parcarea restaurantului "La Migu", aflata la intrarea dinspre Oradea, in localitatea Pocola pentru a participa la actiunea de protest.

Un drum care ar trebui sa asigure dezvoltarea durabila a zonelor intre care face legatura, un drum national si european important, pe care trec zilnic mii de autovehicule, este intr-o stare deplorabila de mai bine de 20 de ani. Autoritatile au demarat lucrarile de consolidare si modernizare de cativa ani, dar acestea dureaza deja de prea mult timp, fara a avea rezultatele scontate. Lucrarile care s-au realizat pana acum sunt de proasta calitate, de multe ori tronsoane de drum considerate reabilitate erau din nou supuse lucrarilor caci asfaltul proaspat turnat ceda sub trafic (asa cum este cazul tronsonului dintre Oradea si Sanmartin).
Soferii care, din diferite motive, sunt obligati sa parcurga acest drum se aleg de multe ori cu pagube insemnate ale masinilor, iar timpul de parcurgere a acestui drum este foarte mare. Lucrarile incepute cu ani in urma  sunt acum pline de buruieni, semn ca acestea au fost abandonate o lunga perioada de timp.

sursa foto: Drumul National 76

Lacul termal Peţa - un obiectiv turistic în stingere

conf. univ.dr. Ribana Linc

          Bihorul are numeroase resurse cu atractivitate turistică deosebită, iar unul dintre acestea a fost Lacul termal Peţa (din Băile 1 Mai) unde trăiesc de vreme îndelungată (se spune că de la sfârşitul Terţiarului geologic) câteva relicte endemice în ţară, dar şi în Europa. Este vorba despre gingaşul nufăr termal (Nymphaea lotus L. Var. Thermalis), plantă subtropicală ce trăieşte spontan într-un climat temperat, micuţul melc Melanopsis parreyssi ‘Moellendorff’ Philippi – 1847) şi peştişorul numit Scardinius racovitzai Müller (1958) (roşioara termală). Alături de aceste rarităţi floro-faunistice (cunoscute şi mediatizate intens), îşi duc viaţa şi alte specii, unele endemice, altele de interes comunitar.

În 1931, în urma demersurilor profesorului Al. Borza, nufărul termal a fost declarat monument al naturii, iar în 1932 lacul termal Peţa şi endemismele sale au intrat în regim de ocrotire, primind statutul de rezervaţie naturală, din dorinţa de ocrotire pe termen lung (nu se folosea pe atunci conceptul de dezvoltare durabilă...), deoarece se vedeau deja efecte ale intervenţiilor umane în acest ecosistem. Însă, datorită poziţionării într-un areal populat, la periferia unui mare oraş (Oradea) şi la periferia unui complex de staţiuni balneare (Băile 1 Mai – Băile Felix), unde apele termale se folosesc terapeutic de secole, şansele de supravieţuire alături de om se pare că sunt tot mai mici.

Rezervaţia a avut numeroase probleme în ultimii 100 de ani, dintre care deosebite au fost cele datorate aclimatizării unor specii exotice tropicale de floră şi faună care au devenit invazive. Astfel, în 1948 un clujean a introdus speciile Myriophyllum brasiliense, Ambulia sp. Care aproape au sufocat nufărul, în 1967 a apărut Sagittaria subulata, apoi în 1972 feriga acvatică tropicală Ceratopteris thalietroides care un an mai târziu acoperea 90% din suprafaţa apei. Au urmat Cabomba caroliniana (cabomba verde), Elodea canadensis (ciuma apei) (Oltean Cosma, 1991,). Pe lângă faptul că sufocă nuferii, această explozie tropicală de plante contribuie la accentuarea eutrofizării lacului (Marossy, 1999). Nici roşioara termală nu a scăpat de competiţie pentru că în lac au fost introduse specii tropicale de peşti de acvariu.

Alte probleme ecologice derivă din faptul că lacul este supus unei colmatări rapide, deoarece de pe versanţii cultivaţi agricol care îi delimitează bazinul hidrografic ajung în lac cantităţi apreciabile de sedimente, împreună cu substanţele chimice folosite pentru culturile agricole (îngrăşăminte, pesticide, insecticide) (Linc şi colab., 2013). Nu în ultimul rând, apele călduţe ale lacului îmbie localnicii la scăldat şi adăpat vitele, pe unii turişti / localnici la spălat autovehiculele, pe unii pescari amatori la pescuit, iar malurile sale s-au dovedit frecvent a fi locuri preferate pentru ...depozitarea gunoaielor. Însă, într-un top al agresiunilor suferite de rezervaţia naturală Lacul Peţa din cauza activităţilor umane derulate în preajma sa, supraexploatarea apei termale (în scopuri balneare, recreative sau ...casnice) ţine capul de afiş. Din această cauză, în vara anului 2012 izvorul sublacustru din Ochiul Mare (principala sursă de alimentare cu apă termală a lacului – Şoldea, 2003) şi-a încetat activitatea, lacul transformându-se într-o baltă mocirloasă, florile de nufăr ofilindu-se masiv. Lacul a mai fost alimentat de două izvoare termale (Ochiul Ţiganilor şi Ochiul Pompei ) care au secat demult, iar în prezent doar o vegetaţie hidrofilă indică cursul celor două mici pârâiaşe calde ce se scurgeau în lac. Este drept că diminuarea debitelor izvoarelor a avut loc şi din cauze naturale, dar acestea au fost exacerbate de extracţia apei termale.

Cadrul geografic al arealului protejat Lacul Peţa şi

antropizarea puternică a spaţiului din proximitate

 (Linc, Dincă, Bucur, 2013)

Ana Marossy, biolog la Muzeul Ţării Crişurilor, şi-a dedicat întreaga viaţă studierii nufărului termal şi a ecosistemului ce îi asigură supravieţuirea. De nenumărate ori a atras atenţia, prin publicaţii sau memorii, asupra faptului că fără o intervenţie umană radicală, endemismele termale nu vor supravieţui mult timp: reducerea debitului Pârâului Peţa era deja vizibilă în 1974 şi de atunci tendinţa a fost de scădere permanentă, în anii 1980, timp de trei ierni consecutive apele au îngheţat chiar deasupra izvorului termal.

În iarna 2011-2012, situaţia a fost agravată de scăderea nivelui apei cu cca 1 m şi scăderea temperaturii apei la cca 11⁰C, mult sub necesităţile fiziologice ale speciilor termale. Atunci, ANRM (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale) a recomandat să se aducă printr-o conductă apă termală dintr-un foraj din apropiere (Rontău), astfel încât în lac au început să fie pompate 4 l de apă/s (41⁰C). Astfel, s-a născut un paradox: lacul şi ecosistemul acvatic au intrat în colaps din cauza supraexploatării rezervorului geotermal. Acum se încearcă menţinerea la limita de supravieţuire prin pomparea de apă termală dintr-un foraj, dar în acelasi timp se scot la licitaţie, în continuare, noi perimetre pentru foraje. 

În primăvara ceva mai umedă din anul 2013 nivelul lacului s-a ridicat puţin, dar spre sfârşitul verii, lacul avea aspectul unei bălţi mocirloase, iar nuferi nu prea mai existau. Au urmat o toamnă, o altă iarnă şi primăvara din 2014 fără precipitaţii, astfel încât în lunile mai-iunie (nuferii ar fi trebuit să fie înfloriţi), ”lacul” Peţa era pustiu...aşa cum pustii devin sufletele care asistă la agonia acestui ecosistem. Fără îndoială, în mod natural, lacul tot s-ar fi stins la un moment dat, dar este trist că, în acest secol, considerat de specialişti ca fiind un secol dedicat mediului, dăm din umeri neputincioşi, lista roşie a speciilor periclitate se completează la nesfârşit, dar viaţa merge mai departe cu sau ...fără dreţe (denumirea populară a acestui nufăr) şi a confraţii săi termali...

 

                     Semnalizarea precară a existenţei rezervaţiei în anii ”90 (foto. R. Linc)

           La pescuit în apele lacului termal (anii ”90)   (foto. R. Linc)

 

Lacul termal  Peţa în iunie 2014 (foto. R. Linc)

Bibliografie:

Linc, R., Dincă, I., Bucur, L. (2013), Intruziunea umană în areale protejate din judeţul Bihor: Rezervaţia naturală Pârâul Peţa, în vol. Conf. Naţ. A Societ. De Geografie din România, ediţia a X-a, cu tema „Geografia – ştiinţă a întregului teritorial”, 22-24 mai, 2013, Timişoara, Ed. Eurobit, Timişoara,  ISSN 2343-8495, p. 627 – 637.

Marossy, A. (1999), Unele observaţii asupra fenomenelor de colmatare şi eutrofizare a rezervaţiei naturale Pârâul Peţea, Nymphaea XXVII, Oradea, p. 139 – 144.

Oltean Cosma, C. (1991), Nufărul termal de la Băile 1 Mai solicită ocrotire, Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea, 35 p.

Şoldea, V. (2003),  Peţa şi nufărul termal, Editura Universităţii din Oradea, 98 p.

conf. univ.dr. Ribana Linc

Eveniment cultural la Rosia - Festivalul viorii cu goarna

Duminica, 17 august 2014, incepanad cu ora 14, pe platoul "dintre râuri", la intrarea in comuna Rosia, va avea loc a doua ediție a Festivalului viorii cu goarnă "Dorel Codoban".

Festivalul este organizat de Centrul pentru Conservarea si Promovarea Culturii Tradiționale Bihor în colaborare cu Primăria comunei Roșia.
Pe scena festivalului-concurs vor urca artiști instrumentiști, care vor fi punctați de un juriu de specialitate atât pentru maiestria interpretării la vioara cu goarnă, cât și pentru autenticitatea repertoriului si a costumului si pentru prezența scenică.

Evenimentul se doreste a fi unul de inalta valoare culturală, în care tradiția, portul și cântecul tradițional să fie aduse in formele lor autentice in fața spectatorilor care vor asista la spectacol. Vedeta evenimentului va fi, desigur, vioara cu goarnă, instrumentul specific muzicii populare din Bihor.
La eveniment vor participa, în calitate de invitați în spectacol, ansambluri folclorice din Roșia, Beiuș, Ștei, Lazuri de Beiuș, Căbești, Uileacu de Beiuș, dar și soliștii de muzică populară
Paula Lezeu, Simona Cap, Andrada Crăciun, Daniela Rada, Violeta Gherman, Mariana Lupău, Simona Tau, Florina Morar, Marioara Matiuţa, Viviana Omuţ, Vlad Ștef și Raul-Daniel Leuca.

Aurul si argintul antic al României in expozitie la Oradea

     In organizarea Muzeului National de Istorie a României, expoziția itineranta Aurul si argintul antic al României va fi deschisă publicului și la Oradea, în perioada 16 iulie - 31 august 2014, la Muzeul Tării Crișurilor, în clădirea Palatului Baroc.
     Expoziția se constituie într-un adevarat eveniment istoric și cultural pentru orașul de pe Criș, cu atât mai mult cu cât înglobează o serie de obiecte de aur si argint, descoperite pe teritoriul României, datând din perioada pre- și protoistorică, dar și din cea clasică. Obiectele din expoziție fac parte din colecțiile Muzeului Național de Istorie a Românie, dar și din colecțiile altor muzee din țară.  Unele dintre obiecte sunt expuse pentru prima dată publicului. La organizarea acestei expoziții itinerante participă 31 de muzee din România. Mărturii importante despre istoria spațiului carpato-dunăreano-pontic, a continuității de locuire pe aceste meleaguri, obiectele expuse vorbesc și despre măiestria meșterilor care le-au creat, dar și despre bogăția locurilor unde ele au fost descoperite.

 Bratară din tezaurul de la Cucuteni-Băiceni, datat la sfârşitul secolului V î.Hr

     Celebrele brățări dacice spiralate și nu mai puțin celebrii kosoni (cosoni) dacici sunt exponate care strălucesc sub sticla vitrinelor de expoziție din palatul baroc.

      Brăţară dacică plurispiralică descoperită in Muchea Cetăţii, Sarmizegetusa Regia, sec. I d.Hr - sec I d.Hr

 Brăţări dacice şi kosoni (cosoni). Monedele provin din tezaurul din Dealul Muncelului si aparţin primei vârste a epocii fierului, mijlocul sec. I î.Hr

Un alt exponat, care prezintă o importanță deosebită pentru orădeni, este tezaurul de argint descoperit in situl arheologic numit Oradea-Sere, in anul 1999, cu ocazia unor lucrări de construcţii.

Frumusețea si migala cu  care au fost confecționate aceste exponate sunt evidențiate de piesele din tezaurul de la Pietrosa, pe care tradiția populară l-a numit Cloșca cu puii de aur.

O serie de alte piese din expoziție au fost descoperite de asemenea pe teritoriul județului Bihor, la Otomani, Tășad, Drăgești, Sacalasău, un motiv în plus pentru bihoreni să viziteze expoziția care rămîne deschisă în Oradea, până la sfârșitul lunii august.

                                                   Tezaurul de la Sacalasău, Bihor

                                                      Tezaurul de la Tăşad, Bihor

dr. Aurelia Dumiter