Prin Poarta Transilvaniei

O regiune la limita a trei județe, poartă, de curând, numele de Poarta Transilvaniei. Aici, la limita județelor Bihor, Cluj și Sălaj s-a constituit un Grup de Acțiune Locală (GAL) cu acest nume, care, deși funționează de puțin timp, are planuri mari pentru dezvoltarea comunităților rurale ale acestui teritoriu.

Asociația GAL Poarta Transilvaniei este o organizație neguvernamentală, formată printr-un parteneriat public-privat, finanțată prin programul LEADER din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală. Scopul principal al asociației este dezvoltarea durabilă a teritoriului GAL Poarta Transilvaniei, prin acțiuni care să permită creșterea atractivității teritoriului și a viabilității economice, dezvoltarea de parteneriate precum și dezvoltarea abilităților locale.

GAL Poarta Transilvaniei iși desfășoară activitățile pe teritoriul a 7 comune, aflate la granița dintre județe: Comuna Bulz (Bihor), comuna Negreni, comuna Ciucea (Cluj) și comunele Almașu, Cizer, Fildu de Jos și Sîg din județul Sălaj și a fost autorizată de ministerul Agriculturii și dezvoltării rurale prin decizia nr. 62366 din 18.12.2012.

Parteneriatul ‚Poarta Transilvaniei‛ este format din 29 de parteneri, din care 7 fac parte din administraţia publică, 15 din mediul privat, şi 7 din societatea civilă.

Bugetul GAL Poarta Transilvaniei, pentru întreaga perioadă de implementare a strategiei de dezvoltare locală, este de 2 850 000 de euro.

De la semnarea contractului de finantare(04.04.2013) si pana in prezent au fost lansate doua sesiuni de cereri de proiecte.     
Conform Raportului final de selectie în prima sesiune, desfasurata in perioada 01.07.2013-02.08.2013, au fost depuse 24 de proiecte eligibile, cumuland o valoare totală de 655023 euro, astfel:

- pentru Măsura 112 Instalarea tinerilor fermieri, au fost depuse trei proiecte în valoare totală eligibilă  de 60 000 de euro, valoarea nerambursabilă fiind de 100% din valoarea eligibilă a proiectelor.

- pentru Măsura 121 Modernizarea exploataţiilor agricole a fost depus un singur proiect, în valoare în valoare totală eligibilă  de 12678 euro, valoarea nerambursabilă fiind de 50% din valoarea eligibilă a proiectului.

- pentru Măsura 123  Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere, nu a fost depus nici un proiect.

- pentru Măsura 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta, au fost depuse de 8 proiecte cu o valoare totală eligibilă de 36000 euro, valoarea nerambursabilă fiin 100% din valoarea eligibilă a proiectelor. Fondurile alocate pentru această măsură au fost epuizate.

- pentru Măsura 143  Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru agricultori, a fost depus un proiect în valoare totală eligibilă de 14700 euro, valoarea nerambursabilă fiind de 100% din valoarea proiectului.  Fondurile alocate pentru această măsură au fost epuizate.

- pentru Măsura 312 Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi, au fost depuse 5 proiecte, cu o valoare totală de 162 316 euro, valoarea nerambursabilă fiind între 70% și 85%  din valoarea eligibilă a proiectelor.

- pentru Măsura 313 Incurajarea activitatilor turistice, nu a fost depus nici un proiect.

- Măsura 322  Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si polulatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale  au fost depuse 6 proiecte cu o valoare totală de 375668 euro, valoarea nerambursabilă fiind de 100% din valoarea eligibilă a proiectelor.

- pentru Măsura 431.2 Funcționarea Grupului de Acțiune Locală, dobândirea de competențe și animarea teritoriului au fost prevăzuți, pentru întreaga perioadă de implementare a Strategiei de Dezvoltare Locală, 295 000 euro.

          În perioada 01.10.2013-29.11.2013 se desfășoara a doua sesiune de cereri de proiecte, rezultatul asteptat fiind următorul:

- pentru Măsura 111 Formare profesională (training), informare şi difuzare de cunoştinţe  se așteaptă depunerea unui proiect, în valoare în valoare totală eligibilă  de 14700 euro, valoarea nerambursabilă fiind de 100% din valoarea eligibilă a proiectului.

- pentru Măsura 112 Instalarea tinerilor fermieri, se vor depune două proiecte în valoare totală eligibilă  de 80 000 de euro, valoarea nerambursabilă fiind de 100% din valoarea eligibilă a proiectelor.

- pentru Măsura 312 Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi, se asteapta depunerea a 7 proiecte, cu o valoare totală de 367517 euro, valoarea nerambursabilă fiind între 70% și 85%  din valoarea eligibilă a proiectelor.

- pentru Măsura 313 Incurajarea activitatilor turistice, se asteapta depunerea a 8 proiecte, cu o valoare totală de 556229 euro, valoarea nerambursabilă fiind între 85% și 100%  din valoarea eligibilă a proiectelor.

- pentru Măsura 322  Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza pentru economia si polulatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale  se asteapta depunerea a 7 proiecte, cu o valoare totală de 524994 euro, valoarea nerambursabilă fiind de 100%  din valoarea eligibilă a proiectelor.

- pentru Măsura 421 Implementarea proiectelor de cooperare  se așteaptă depunerea unui proiect, în valoare în valoare totală eligibilă  de 20600 euro, valoarea nerambursabilă fiind de 100% din valoarea eligibilă a proiectului.

          Astfe, valoarea totală nerambursabilă pentru proiectele care se asteaptă a fi depuse în sesiunea 2 este de 1593110 euro.

Prima sesiune de cereri de proiecte a fost lansată în data de 17 iunie 2013. În cadrul acestei sesiuni au fost depuse un număr de 26 de proiecte, dintre care 24 au fost declarate eligibile si au fost propuse spre finanțare. Cel mai mare număr de proiecte, zece, au fost depuse în cadrul măsurii 41.141 “Sprijinirea fermelor de semi-subzistență”, dintre care opt au fost declarate eligibile și vor primi finanțare. Agricultorii din Poarta Transilvaniei s-au orientat în principal spre dezvoltarea sectorului apicol.

Inainte de lansarea sesiunilor de cereri de proiecte Asociatia GAL Poarta Transilvaniei desfășoară activități de informare si animare a teritoriului fiind organizate întâlniri cu locuitorii comunelor componente, potențialii beneficiari ai banilor europeni, întâlniri organizate sub sloganul “Reușim împreună cu bani europeni!”, de către o echipă tânără, dinamică și dornică de a-i ajuta pe toți cei care doresc să se dezvolte cu sprijinul Asociației.

Pentru mai multe detalii și informații accesați pagina de internet www.poartatransilvaniei.ro și pagina de Facebook   https://www.facebook.com/GalPoartaTransilvaniei

Un suflet cu predicatele la trecut - Traditii bihorene

În Bihor, obiceiurile şi tradiţiile prilejuite de sărbătorile de iarnă (Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza) ofereau, cândva, un spectacol de proporţii, la realizarea căruia îşi dădeau concursul poezia, muzica, dansul, gestica sau reprezentările plastice, componentele acestui sincretism condiţionându-se şi influenţându-se reciproc. Colinda, instrumentele muzicale tradiţionale, dansurile, măştile, travestiurile formau împreună un ansamblu, o unitate inseparabilă, contribuind la realizarea completă a mesajului comunicării.

Postul Crăciunului marca începutul şezătorilor: fetele ţeseau, iar feciorii învăţau ori repetau corinzile, care era interzis a fi cântate în afara acestui spaţiu iniţiatic. Spectacolele ambulatorii debutau pe 24 decembrie, când grupurile de corindători se succedau după vârstă. După corinde, sărbătorile continuau cu Viflaimul, joc teatral şi liturgic, având ca temă naşterea lui Isus Hristos şi venirea Magilor, Capra, joc ritualic, în care se vehicula tematica veche a vrăjitoriilor şi descântecelor, ori Chiraleisa, constând în mici formule cântate de copii, incorporându-se actului liturgic de binecuvântare a caselor şi încheind ciclul sărbătoresc de iarnă. Un obicei de Anul Nou era Vergelul, organizat de feciori, cu verjele de la războiul de ţesut, o postavă, două taljere şi un cearşaf de cânepă ca elemente de recuzită.

Iată o fotografie a sărbătorilor tradiţionale de iarnă, vii, încă, în urmă cu jumătate de secol, azi cu toate predicatele la timpul trecut. Ce s-a păstrat şi se practică în zilele noastre sunt copii incomplete şi infidele – dacă nu chiar denaturări, cu rare excepţii –, care nu vorbesc despre o civilizaţie vie: obiceiuri prezervate în formol, o demonstraţie dureroasă că procesul de destructurare a tradiţiei, de-tradiţionalizarea satului românesc, aproape a reuşit.

Doar proiecte locale de re-tradiţionalizare mai pot întoarce roata. Oazele rurale în care tradiţia mai înseamnă ceva, munca izolată a unor cercetători, iniţiativele individuale ale unor împătimiţi sau întreprinzători (asociaţii, pensiuni agroturistice, meşteşugari ş.a.) nu valorează suficient, dacă nu sunt susţinute şi dublate de acţiuni concertate. Suntem în stare, în ora de graţie 25, sau ne mutăm, cu pietre cu tot, într-o civilizaţie străină?

Octavian Blaga

Bruxelles, 04.12.2013