Expoziția se constituie într-un adevarat eveniment istoric și cultural pentru orașul de pe Criș, cu atât mai mult cu cât înglobează o serie de obiecte de aur si argint, descoperite pe teritoriul României, datând din perioada pre- și protoistorică, dar și din cea clasică. Obiectele din expoziție fac parte din colecțiile Muzeului Național de Istorie a Românie, dar și din colecțiile altor muzee din țară. Unele dintre obiecte sunt expuse pentru prima dată publicului. La organizarea acestei expoziții itinerante participă 31 de muzee din România. Mărturii importante despre istoria spațiului carpato-dunăreano-pontic, a continuității de locuire pe aceste meleaguri, obiectele expuse vorbesc și despre măiestria meșterilor care le-au creat, dar și despre bogăția locurilor unde ele au fost descoperite.
Bratară din tezaurul de la Cucuteni-Băiceni, datat la sfârşitul secolului V î.Hr
Celebrele brățări dacice spiralate și nu mai puțin celebrii kosoni (cosoni) dacici sunt exponate care strălucesc sub sticla vitrinelor de expoziție din palatul baroc.
Brăţări dacice şi kosoni (cosoni). Monedele provin din tezaurul din Dealul Muncelului si aparţin primei vârste a epocii fierului, mijlocul sec. I î.Hr
Un alt exponat, care prezintă o importanță deosebită pentru orădeni, este tezaurul de argint descoperit in situl arheologic numit Oradea-Sere, in anul 1999, cu ocazia unor lucrări de construcţii.
Frumusețea si migala cu care au fost confecționate aceste exponate sunt evidențiate de piesele din tezaurul de la Pietrosa, pe care tradiția populară l-a numit Cloșca cu puii de aur.
O serie de alte piese din expoziție au fost descoperite de asemenea pe teritoriul județului Bihor, la Otomani, Tășad, Drăgești, Sacalasău, un motiv în plus pentru bihoreni să viziteze expoziția care rămîne deschisă în Oradea, până la sfârșitul lunii august.
dr. Aurelia Dumiter