Matematică, cultură şi civilizaţie la Remeţi

Sâmbătă, 10 mai 2014, localitatea bihoreană Remeți a fost gazda unei manifestări știintifice de nivel national. A XXXa ediție a Conferinței Naționale de Didactica Matematicii a reunit la Remeți profesori, cadre didactice universitare si cercetători din toate colțurile țării. Peste 170 de participanți s-au înscris la această manifestare științifică.  Deschiderea festivă a avut loc la Caminul Cultural din Remeți, precedată de o slujbă de pomenire a matematicienilor români plecați dintre noi. Deschiderea festivă, la care au luat cuvântul reprezentanți ai organizatorilor, cuvântul de bun venit fiind adresat de către directorul şcolii din Bulz, dl. Francisc Tecsi, a fost urmată de o sesiune de comunicări în plen. Participanţii la acest eveniment s-au delectat apoi cu un program cultural artistic în care tradiţiile, folclorul şi costumele populare de pe Valea Iadului au fost actorii principali, iar pensiunile de pe Valea Iadului le-au oferit celor prezenţi o demonstraţie practică a ceea ce înseamnă ospitalitatea bihoreană şi gastronomia locală.

Prezenţi în calitatea de parteneri ai evenimentului membrii Asociaţiei pentru Dezvoltare Durabilă şi Promovarea Turismului ADDePT Bihor le-au prezentat invitaţilor frumuseţile Bihorului, ale Văii Iadului în special, convingându-i să revină aici în calitate de turisti. Nu putrem decât să mulţumim organizatorilor ca ne-au creat oportunitatea de a promova frumuseţile judeţului nostru şi de a aduce în faţa unui public select bogăţiile naturale ale ţinuturilor bihorene. 

Lucrările conferinţei au continuat cu prezentările pe secţiuni la Scoala Gimnazială nr. 2 Remeţi, unde au fost asigurate toate dotările necesare unui astfel de eveniment, iar lucrările prezentate au avut o înaltă ţinută ştiinţifică.

Conferinţa s-a încheiat cu o sesiune de discuţii în jurul unei mese cu bucate tradiţionale de pe Valea Iadului.

A XXXa Conferinţă Naţională de Didactica Matematicii a fost organizată sub egida Ministerului Educaţiei Naţionale de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor, Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii Babeş-Bolyai, Filiala Cluj a Societăţii de Ştiinţe Matematice, Filiala Bihor a Societăţii de Ştiinţe Matematice, Liceul Teoretic “Poenix”, Bucureşti şi nu în ultimul rând gazdele evenimentului, Şcoala Gimnazială nr. 1 Bulz şi Şcoala Gimnazială nr. 2 Remeţi.

Parteneri ai evenimentului au fost: Primăria Comunei Bulz, Asociaţia ADDePT Bihor, Federaţia Sindicatului Liber din Învăţământ Bihor şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor. Parteneri media au fost cotidianul Crişana şi Zi de zi Oradea&Bihor.

text: dr. Aurelia Dumiter 
foto: prof. Mihaela Găvriluţ, Asociaţia ADDePT

Discover Bihor - Valea Iadului

PEȘTERA CU APĂ DIN VALEA LEȘULUI ÎNTRE PROTECȚIE SI VALORIFICARE TURISTICĂ

Peștera cu Apă din Valea Leșului este situată pe valea omonimă, un afluent de stânga al Văii Iadului, în arealul versanților estici ai Munților Pădurea Craiului. Din punct de vedere administrativ-teritorial peștera se găsește pe teritoriul comunei Bulz, județul Bihor, având statut de arie naturală protejată.

Valea Leşului este situată in cursul mijlociu al Iadului, aval de Barajul şi Lacul de acumulare Leşu. Pârâul îşi desfăşoară scurgerea pe versantul estic al Munţilor Pădurea Craiului şi conflueaază cu Iadul amonte de cătunul Poiana (sat Remeţi).

Fiind o vale tânără, are un profil transversal în forma literei V, cu versanţi puternic înclinaţi. În cursul superior, unde debitul pârâului este unul relativ modest, eroziunea s-a manifestat mai puţin intens, iar relieful a păstrat aspectul de culme plană. În cursul mijlociu şi inferior, acolo unde, prin aportul de ape al afluenţilor (pâraie, torenţi, cursuri subterane ), debitul este mai mare şi relativ constant, iar eroziunea fluviatilă a fost mai intensă, cursul de apă s-a adâncit mult, dând naştere unui sector de chei spectaculoase. Fiind dezvoltat pe roci carstificabile, relieful poartă amprenta structurii geologice, fiind prezente aici, forme ale reliefului carstic: peşteri, doline, avene, izbucuri, abrupturi impunătoare. 

Foto.1 Abrupturi pe Valea Leşului

 

Clima prezintă caracteristicile generale ale climatului de adăpost, pe fondul climatului temperat continetal de tranziţie, specific vestului României. Pe Valea Leşului temperatura medie anuală are valori cuprinse intre 7,9⁰C, la confluenţa cu Iadul şi 4,5⁰C, pe varfurile inalte de la izvoare. Fiind un areal situat în vecinătatea lacului de acumulare Leşu, temperatura aerului, ca de altfel toate elementele meteorologice, sunt influenţate de prezenţa întinderii de apă. Lacul Leşu poate fi considerat un „calorifer natural” pentru arealul invecinat, contribuind la moderarea valorilor termice, dar şi la creşterea cantităţilor de precipitaţii, creşterea frecvenţei ceţii şi a fenomenului de rouă, intensificarea vânturilor etc. Precipitaţiile medii multianuale au, pe Valea Leşului, valori cuprinse între 1100 mm/an, în zonele mai joase, şi 1370 mm/an, pe culmile inalte din vestul bazinului hidrografic. (Dumiter, Aurelia, 2010).

Hidrografia. Leşu îşi desfăşoară scurgerea pe direcţie est-vest, avându-şi izvoarele sub platoul unde se găseşte cantonată depresiunea carstică Acrea. Pe Valea Leşului scurgerea de suprafaţă are, în mare parte, un caracter dezorganizat, datorită prezenţei rocilor carstificabile, care permit infiltrarea apei şi apariţia cursurilor subterane. Leşu are doar doi afluenţi mai importanţi, Pârâul Dinamiterei (pe acest pârâu a fost construit un depozit de dinamită, atunci când a fost construit Barajul Leşu) şi Jderul. Ambii afluenţi sunt in cursul inferior al Văii Leşului, acolo unde structura geologică este formata din roci mai dure (micaşisturi şi paragnaise metamorfozate), care nu permit infiltrări si care organizează reţeaua hidrografică de suprafaţă. În cursul superior sunt prezente cursuri de apă de timpul ogaşelor, ravenelor si torenţilor, care au un caracter temporar, devenind active doar la viituri.

Ca un element aparte în cadrul hidrografiei Văii Leşului poate fi considerat cursul de apă subteran, de o lungime considerabilă, care îşi începe un scurt curs de suprafaţă în depresiunea Acre. Nu s-a stabilit încă cu exactitate locul izvorului subteran al pârâului ce străbate depresiunea, acesta începându-şi cursul de suprafaţă printr-un izbuc situat în depresiune. Cursul de apă s-a adâncit întro albie de tip torent, iar apele sale se pierd brusc în subteran, prin ponorul situat la baza Pietrii Acre, un perete de stâncă situat în estul depresiunii. Cursul subteran ajunge în Peştera cu Apă din Valea Leşului, iar la ieşirea din peştera formează un pârâu scurt, cu o panta mare de scurgere, care la ape mari ia aspectul unei cascade spectaculoase. Este de menţionat faptul că acest curs subteran are un caracter permanent, pârâul scurt care se formează la iaşirea din peşteră fiind în permanenţă alimentat cu apă.

Vegetaţia este specifică etajului foioaselor, predominând specii de arbori precum fagul, platanul şi mesteacănul. Pe suprafeţe mari, cu deosebire pe versanţii umbriţi şi pe fundul văii, apar coniferele, uneori in amestec cu foioasele. În apropierea albiei, în locurile cu umiditate mare, apar asociaţii vegetale azonale, formate din plante iubitoare de umiditate.

Fauna Văii Leşului este caracterizată de o etajare pe verticală a elementelor componente.

Dintre mamiferele mari aici trăiesc ursul brun, cerbul, căpriorul, lupul, vulpea, mistreţul. Sporadic apar râsul şi jderul de pădure. Mamiferele mici sunt reprezentate de iepure, veveriţă şi diverse specii de soareci.

În pădurile de pe Valea Leşului, dintre păsări, trăiesc piţigoiul de munte, muscarul mic, muscarul negru, ierunca, cocoşul de munte, gaiţa de munte, piţigoil de brădet etc. Batracienii sunt bine reprezentați pe Valea Leşului, alături de numeroase specii de melci și insecte.

Aria naturală protejată – Peștera cu Apă din Valea Leșului

Peştera cu Apă din Valea Leşului se deschide în versantul drept al Văii Leşului la o distanţă de circa 3 km amonte de confluenţa celor două văi. Intrarea în peşteră este impunătoare, situată la aproximativ 15 metri desupra firului apei, la baza unui perete de stâncă în surplombă, iar ieşirea râului ce o drenează îi conferă o aură misterioasă. Elementul morfologic dominant al intrării îl reprezintă tavanul remarcabil de plan şi orizontal ce dă un sentiment de siguranţă.

        

Foto 2 Intrarea în peştera cu Apă din Valea Leşului

La intrarea în peşteră s-a format un mic baraj natural prin prăbuşirea unei părţi a versantului, ceea ce a determinat apariţia oglinzii unui mic lac, greu de trecut la ape mari. Intrarea este continuată de o galerie menadrată, străbatută de cursul de apă permanent, care pare adâncit in depozitele aluvionare argilo-nisipoase, transporate şi depuse aici.

Foto 3 Micul lac de la intrarea în Peştera cu Apă din Valea Leşului

 

Tavanul plan şi orizontal dispare în locul numit „Dărâmături”, locul său fiind luat de o morfologie mozaicată cu numeroase hornuri şi prăbuşiri. Înainte de „Dărâmături” galeria principală se bifurcă spre dreapta, în „Coridorul urşilor”, ce adăposteşte în argila acumulată pe planşeu urme de Ursus spelaeus.

 

Trebuie precizat faptul că Peştera cu Apă din Valea Leşului are statut de arie naturală protejată, vizitarea ei putându-se realiza doar cu acordul custodelui şi respectând prevederile legale în vigoare.

Ca arie naturală protejată, Peștera cu apă din Valea Leșului este o rezervație speologică, încadrată în categoria a IV-a IUCN, cu o suprafață totală protejată de 0,5 hectare. Datorită ventilației unidirecționale, cu o viteză redusă a curenților de aer, dar cu direcții diferite ale acestora în funcție de anotimp, peștera cunoaște o oarecare variație a numărului de exemplare ale unei specii, afectate fiind, în general insectele care populează peștera, un exemplu fiind Drimeotus viehmanni. Astfel de insecte se găsesc în număr mare în peșteră vara, fără însă a dispărea în totalitate iarna. Speciile de lilieci adăpostite aici sunt însă cele care conferă unicitatea faunistică a golului subteran.

OUG nr. 57/2007 încadrează Peștera cu Apă din Valea Leșului în categoria monumentelor naturii pentru protecţia şi conservarea unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie ecologică, ştiinţifică, peisagistica deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale sălbatice rare, endemice ori amenintate cu dispariţia. În Peștera cu Apă din Valea Leșului sunt puse sub ocrotire mai multe specii de mamifere (Barbastella barbastellus, Miniopterus schreibersii, Myotis bechsteinii, Myotis emarginatus, Myotis myotis, Myotis oxygnathus, Rhinolophus blasii, Rhinolophus hipposideros) și specia de amfibieni Bombina variegata – care se regăseşte în perimetrul de protecţie a ariei naturale protejate.

În cazul Peșterii cu apă din Valea Leșului protecția conferită de lege se referă la întreaga rețea subterană a peșterii, toate resursele sale care există sau se formează în mod natural în peşteră (formaţiuni minerale, roci, sedimente, depozite paleontologice/arheologice), specii de animale, acumulări de ape subterane, depresiunea carstică Acre, care se constituie în sursa de alimentare a golului subteran, precum și abrupturile, platourile, grohotișurile, arealele împădurite, speciile de vegetație și faună care se găsesc în zona tampon a peșterii.

În concluzie, pe lângă importanța sa științifică, Peștera cu Apă din Valea Leșului se prezintă ca o reală resursă turistică a peisajului de pe Valea Iadului. Având în vedere încadrarea sa în categoria ariilor naturale protejate ca peșteră închisă accesului publicului, aceasta poate fi vizitată în prezent doar în scopuri științifice și cu acordul și ghidajul custodelui.

Accesul vizitatorilor până la „Dărâmături” s-ar putea realiza prin amenajări şi dotări facile, construirea unei punţi peste lacul de la intrare şi iluminare cu lumină rece, iar peştera ar putea deveni un obiectiv turistic care să atragă anual mii de vizitatori.

dr. Aurelia Dumiter

Lucrare prezentata la Comferinta Internationala "Arii naturale protejate - prezent si viitor" si publicata in volumul Conferintei, Oradea, 2012