Geografie si turism pe Valea Iadului

„Geografie şi Turism pe Valea Iadului” ... o monografie geografică a unui spaţiu restrâns, dar cu pregnante elemente de identitate proprie, conferite de încadrarea într-o ramă montană limitrofă variată ca şi constituţie şi peisaj (Munţii Pădurea Craiului şi Masivele Bihor-Vlădeasa), cu elemente de umanizare proprii, date de o populare veche şi asezări rurale tradiţionale. Potenţialul turistic natural de excepţie, completat armonios de potenţialul antropic recomandă Valea Iadului ca o destinaţie turistică în devenire. Recomadăm cartea ca o o lectură plăcută, alertă, ştiinţifică, argumentată ce îmbie la o călătorie de cunoaştere sau numai de plăcere pe aceste meleaguri bihorene.

                                                                         conf.univ. dr. Ribana Linc

          Bazinul hidrografic la Văii Iadului este situat în vestul României, în cadrul Munţilor Apuseni.

            Din punct de vedere administrativ – teritorial aparţine judeţului Bihor, fiind situat în extremitatea estica-sud estica a acestuia. Regiunea aferentă bazinului hidrografic este situată în cea mai mare parte pe teritoriul comunei Bulz, dar şi pe teritoriul comunelor Budureasa şi Curăţele în sud şi Bratca în est.        

              Bazinul hidrografic al Văii Iadului se găseşte la contactul dintre Masivul Bihor – Vladeasa şi Munţii Pădurea Craiului. Valea Iadului constituie limita vestică a masivului Bihor – Vlădeasa şi cea estică a Pădurii Craiului.

        Limitele bazinului hidrografic al Văii Iadului se suprapun cumpenelor de apă corespunzătoare celor mai mari înălţimi, care separă bazinul hidrografic al  Văii Iadului de cel al Drăganului la est, al Crişului Negru, şi Crişul Repede la vest şi respectiv Crişul Pietros la sud.

            Interfluviu dintre Valea Iadului şi Valea Drăganului  urmăreşte aliniamentul dominat de : vf. Muncei  (1411m.), vf. Piatra Calului  (1462m.), vf. Muncelaşu  (1415 m), vf. Stâna de Runc  (1359m.) Stâna de Izvor (1339 m.), Dealul Caprei  (1231,7 m.),  vf. Scoruşetului  (1158,3 m.) şi vf. Ineţii (799 m.). Majoritatea acestor vârfuri au înălţimi mari, între 1200-1400 m fapt ce se explica prin alcătuirea geologică din roci dure, rezistente la eroziune, constând în general din riolite, care în Vlădeasa au o larga răspândire.    

            În sud regiunea este limitată de interfluviul dintre Valea Iadului şi Crişul Pietros dominat de vf. Custurilor(1386m.) şi vf. Poieni(1625,8 m.) , aparţinând Munţilor Bihorului.

Interfluviul vestic este marcat de cele mai mari înălţimi ale Munţilor Pădurea Craiului : vf. Mermezii (1058 m), vf. Piatra Tisei (1056,7 m), Măgura Beiuşele (1003,5 m.), vf. Hodrânguşa (1026,5 m.), vf. Rujetului (901 m.), vf. Secătura (787 m.).

            Bazinul hidrografic se închide spre nord la nivelul confluenţei cu Crişul Repede.

Relieful bazinului hidrografic al Văii Iadului prezintă numeroase asimetrii, datorate în primul rând alcătuirii geologice diferite a celor două masive care o delimitează. Versanţii abrupţi, ai Munţilor Pădurea Craiului, se întâlnesc pe Valea Iadului cu pantele domoale ale Munţilor Vlădeasa, creând o imagine fascinantă, un tablou perfect al marelui maestru, Natura.

                                                                                    ©copyright GeoBihor 2011
<!--[endif]-->

Text si imagini preluate din lucrarea "Geografie si Turism pe Valea Iadului", Ed. Duran`s, 2010, Oradea

FESTIVALUL NATIONAL DE FOLCLOR "CÂNTĂ, CÂNTĂ GURĂ SCUMPĂ"

Consiliul Judeţean Bihor

Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor

Primăria Municipiului Beiuş

Asociaţia „Opera Per Sempre” Oradea

Casa de Cultură „Ioan Ciordaş” Beiuş

ORGANIZEAZĂ, ÎN PERIOADA 20-21 OCTOMBRIE 2010, LA BEIUŞ,

FESTIVALUL NAŢIONAL DE FOLCLOR

"CÂNTĂ, CÂNTĂ GURĂ SCUMPĂ"

Regulamentul Festivalului Naţional „ Cântă, cântă gură scumpă”

Festivalul concurs cu caracter naţional dedicat tinerilor solişti vocali de muzică populară se adresează categoriei de vârstă 16-30 de ani.

 Soliştii înscrişi în concurs vor interpreta o doină sau o baladă fără acompaniament şi o melodie cu acompaniament orchestral, repertoriul acestora trebuind să valorifice folclorul muzical din zona pe care o reprezintă.

Deopotrivă costumul popular şi autenticitatea repertoriului fiecărui concurent vor constitui criterii de apreciere ale interpreţilor.

De asemenea, pentru asigurarea unui acompaniament corespunzător, melodiile vor fi notate în tonalitatea interpretului, partiturile urmând a fi trimise la Casa de Cultură Beiuş, împreună cu fişa de participare.

Fişele de participare ale concurenţilor, vor fi expediate pe adresa Casei de Cultură Beiuş, Calea Bihorului nr. 7 cod poştal 415200 , tel/ fax 0259/322510 până la data de 08 octombrie 2010, sau e-mail: liviubutiu@yahoo.com

Taxa de înscriere - 50 Ron

Informaţii suplimentare:

tel:- 0259/322510 – Casa de Cultură Beiuş

- 0743/552676 – Anca Banda –Casa de Cultură Beiuş

- 0745/643521-Florin Mariş- Asociaţia Opera per Sempre

Programul festivalului

 marţi, 19 octombrie 2010-

până la ora 1600 sosirea concurenţilor la Casa de Cultură Beiuş

ora 1700-1900 –preselecţie

ora 1930 – cazarea concurenţilor admisi la preselecţie

 miercuri, 20 octombrie 2010

ora 1000- 1400 – repetiţii cu orchestra

ora 1800-Festivalul Concurs

ora 2000- invitaţi în recital

 joi, 21 octombrie 2010

ora 1800- Gala Festivalului concurs

ora 2000- invitaţi în recital

 Acompaniamentul va fi realizat de către orchestra „Rapsodia bihoreana” -conducerea muzicală - prof. Liviu Buţiu

PREMIILE FESTIVALULUI NAŢIONAL

« CÂNTĂ, CÂNTĂ, GURĂ SCUMPĂ »

*Marele premiu -1 500 RON

*Premiu I -1 000 RON

*Premiul II - 800 RON

*Premiul III - 700 RON

*Menţiune - 500 RON

*Premiul special al juriului - 500 RON

Juriul festivalului va fi format din personalitati ale vietii muzicale , oameni de cultura si reprezentanti de asociatii si fundatii culturale.

Juriul îşi rezervă dreptul de a acorda sau de a redistribui unele premii

 Cheltuielile de transport vor fi suportate de către instituţia pe care o reprezintă concurenţii

 Organizatorii vor asigura masa şi cazarea fără aparţinători a concurenţilor care au promovat preselecţia

Directorul festivalului

Prof. FLORIN MARIŞ HINSU

FISA DE ÎNSCRIERE

La Festivalul National de Folclor

“Cântă, cântă, gură scumpă” – Beiuş 2010

EDITIA a IV-a - 19 – 21 octombrie 2010

Numele si Prenumele.......................................................................

Data si locul nasterii......................................................................

Ocupatia..........................................................................................

Domiciliul........................................................................................

Telefon.............................................................................................

Melodii prezentate in concurs :

1. .....................................................................................................

2. ....................................................................................................

Premiile obtinute la alte concursuri :

....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Solicit inscrierea mea in concursul Festivalului National de Folclor « CÂNTĂ, CÂNTĂ, GURĂ SCUMPĂ » , cesionand toate drepturile de autor organizatorilor.

Data Semnatura

................................... .......................................

Scurta incursiune in istoria locurilor

Primele atestări ale comunitatilor umane pe teritoriul judetului apartin paleoliticului, epocă din care datează descoperirile arheologice de la Săcuieni şi Valea lui Mihai, constând în unelte de piatră cioplită. Descoperirile arheologice ulterioare au scos la iveală aşezări şi culturi din epoca metalelor (culturile Criş, Tisa, Otomani şi aşezările traco-dacice de la Sîntion, Rîpa, Valea lui Mihai, Cociuba Mare şi Tăşad). Perioada dacică este ilustrată, în arealul Bihorului, de vestigiile arheologice descoperite la Tăşad, Sacalasău Nou, Salonta, Tarcea şi Biharia. Teritoriu al dacilor liberi, Bihorul, păstrează vestigii ce dovedesc schimburi economice intense cu romanii, fiind descoperite tezaurele de la Talpe, Tileagd, Cadea, Oradea, care conţin monede romane. Deşi teritoriul Bihorului nu a fost niciodată încorporat Imperiului Roman, romanizarea dacilor liberi a avut loc în secolele al IV-lea şi al V-lea, prin intensele schimburi economice, sociale si culturale dintre dacii liberi din zona Bihorului şi cei din teritoriile romanizate. La începutul evului mediu teritoriul Bihorului, a fost râvnit şi atacat pe rând de valurile popoarelor migratoare, pe care cetatea Bihariei, reşedinţă iniţială a voivodului român Menumorut, le-a stăvilit. Odată cu stabilirea hunilor în câmpia Panoniei, la vest de ţinuturile Bihorului, teritoriul dintre Crişuri a trecut pe rând în administrarea regilor unguri, apoi a Principatului Transilvaniei. De la sfârşitul secolului al XVII-lea, teritoriul Bihorului intră sub stăpânirea Habsburgică, pentru ca din anul 1867 să trecă sub Imperiul Austro-Ungar. Din 1918 Bihorul devine judeţ al României Mari, pentru ca în urma Dictatului de la Viena să intre în componenţa Ungariei, pentru perioada 30august 1940 – 12 octombrie 1944. La sfârşitul celui de-al doilea război mondial Bihorul revine în graniţele României, păstrându-şi până azi identitatea sa multietnică, multiculturală şi multiconfesională, promovând o unitate a diversităţii, dobândită de-a lungul istoriei.